Printre cei șantajați se află și celebrul traficant de droguri Torino Sfârlea.
Torino Vladimir Sfârlea a fost acuzat și condamnat pentru traficul a două tone de heroină la începutul anilor 2000.
Gruparea lui Șipoș era ajutată de polițiștii clujeni care ofereau informații din bazele de date ale Poliției Române.
Liviu Șipoș s-a pensionat în anul 2005, la doi ani după ce a făcut parte dintr-o echipă de polițiști de elită care l-au arestat pe Torino Vladimir Sfârlea. La scurt timp, și-a făcut o firmă de detectivi particulari, Protecție Investigații SRL, dar lucra și ca șef al securității pentru firma japoneză Fujikura Automotive Cluj.
Gruparea ex-comisarului, ajutată de foștii colegi
Fostul șef al Servciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj, comisarul șef Liviu Șipoș, a fost reținut de procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate, violarea vieții private și instigarea la infracțiuni informatice. Judecătorii de la Tribunalul București l-au arestat preventiv.
Conform anchetatorilor, Liviu Șipoș și-a recrutat cel puțin patru „locotenenți” cu ajutorul cărora urma să-i mulgă de bani pe afaceriștii controversați din Cluj. Pe lista „locotenenților” se aflau: Nicolaie Neagu, care are la activ infracțiuni de furt din România, Italia și Franța, Ionel Cosmin Zahiu – condamnat în Germania pentru conducerea unui autovehicul sub influneța drogurilor, Adrian Groșan – condamnat pentru infracțiuni de uzurparea de calități oficiale în Italia și Ungaria, dar și Emil Iulian Lupea – condamnat pentru furt în Olanda și Germania.
Sub paravanul firmei de detectivi, Șipoș îi supraveghea şi monitoriza pe cei pe care urma să îi șantajeze. Victimele nu erau alese la întâmplare: fie aveau antecedente penale, fie câştigaseră sume mari de bani într-un timp scurt, intrând astfel în vizorul grupării conduse de fostul polițist.
Potrivit procurorilor, Liviu Şipoş se folosea de angajaţi din Poliţie, de la care afla adresele celor pe care îi şantaja, numerele de înmatriculare ale maşinilor acestora şi alte informaţii care să ajute în activitatea grupării.
Ulterior, membrii grupării lui Şipos montau dispozitive de urmărire, unele având şi microfoane, pe maşinile victimelor sau chiar în sediile firmelor acestora. După ce îi supraveghea, Şipoș le spunea celor şantajaţi că are înregistrări cu ei şi le cerea bani ca să nu meargă la poliţie.
Traficantul șantajat de un fals polițist de la Antidrog
Liviu Șipoș a pus la cale un șantaj în urma căruia spera să obțină 200.000 euro. El i-a cerut „locotenentului” său Adrian Groșan să se dea drept drept polițist Antidrog care ar avea în lucru un dosar de trafic de droguri pe numele celebrului traficant de droguri Vladimir Sfârlea, zis Torino. Falsul polițist i-a cerut suma de 200.000 euro lui Torino pentru a nu trimite dosarul penal procurorului de caz care ar fi urmat să dispună arestarea acestuia.
Anchetatorii susțin că, pentru a avea acces la Torino Vladimir Sfârlea, Liviu Sipoș l-a pus pe Adrian Groșan să-l amenințe pe Mihai Lucian Pisaltu - acesta fiind o altă parte vătămată în dosar, și să-l forțeze să-i faciliteze o întâlnire cu fostul traficant de droguri eliberat din închisoare.
Ceilalți trei „locotenenți” aveau misiunea de intra ilegal în sediile firmelor ML Groupe SRL și ML Invest Scaune și Mese SRL pentru a monta două dispozitive de interceptare a comunicațiilor pentru a înregistra discuțiile private dintre Torino Vladimir Sfârlea, Lucian Mihai Pisaltu și Marius Petrică Foghiș.
Firma ML Groupe este patronată în acte de Marius Petrică Foghiș și de Maria Victoria Echim iar cealaltă firmă de Dumitrița Carat. Ambele firme se ocupă de fabricarea de mobilă.
Torino a traficat peste două tone de heroină
Torino Vladimir Sfârlea a fost liderul unei rețele internaționale de cărăuși de droguri care, în perioada 2001-2003, a traficat peste două tone de heroină pe ruta Turcia – România - Vestul Europei. Întreaga rețea a fost destructurată în vara anului 2003 de Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Ca o ironie a sorții, din echipa polițiștilor implicați în prinderea traficanților a făcut parte și comisarul șef Liviu Șipoș.
Torino Sfârlea a început să care droguri pe ruta București – Timișoara. Ulterior, avea să pună bazele unei rețele de cărăuși de droguri la nivel internațional. Surse din cadrul Poliției au declarat că rețeaua lui Torino era formată din oameni cu studii superioare, fără antecedente penale.
Primele arestări în cazul „Torino” au avut loc în anul 2001, în Austria. Atunci au fost prinși Lucian Ludușan și italianul Fabrizio Tincati, care transportau fiecare câte 70 de kilograme de heroină. Un an mai târziu, în 2002, grupare Torino a rămas fără alte 90 de kilograme de heroină confiscate în Vama Borș. În aprilie 2003, polițiștii au descoperit alte 173 de kilograme de heroină ascunse într-un TIR care se deplasa pe raza județului Constanța. Tot atunci au fost arestați mai mulți lideri ai grupării Torino, inclusiv Torino Vladimir Sfârlea, care a fost condamnat la 18 ani de închisoare.
În 2010, gardienii de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla au găsit telefonul mobil folosit în pușcărie de Sfârlea. Ultimul apel a fost efectuat către „Andrea”, identificată de directorul închisorii ca fiind Andreea Deak. Femeia a fost prinsă în anul 2002, în Vama Borș, cu 40 de kilograme de heroină ascunse în mașină. Ea a fost condamnată la 15 ani de închisoare, dar a executat doar trei ani de pușcărie.
