Fostul șef al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, și-a creat o trupă de spadasini la a doua tinerețe cu care încearcă să preia frâiele acestei instituții.
Acum este în libertate. A ispășit doar un an și două luni dintr-o sentință de 8 ani cu executare.
Fusese condamnat în 2020 că băgase adânc mâna în banii CCIR. Pentru că are o boală. A jocurilor de noroc.
Doar într-o singură seară spărsese 3 milioane de lei la casino. Din banii CCIR.
Judecătorii au stabilit că Vlasov a păgubit CCIR cu 60 de milioane de lei (circa 13 milioane Euro).
Actuala conducere trebuie să recupereze acești bani de la pensionarul Vlasov.
Care e activ. Dornic să se întoarcă la locul crimei. Din umbră.
Cina cea de taină
La doi pași de sediul impozant al CCIR de pe cheiul Dâmboviței de la Unirii, patru mușchetari puciști se întâlnesc regulat.
La barul hotelului Mercure.
O clădire nou construită pe un teren viran de pe mândrul bulevard al lui Nicolae Ceaușescu: Victoria Socialismului. Redenumit Unirii.
Ultima lor întâlnire a avut loc în urmă cu mai bine de două săptămâni. Pe 18 iulie. Pe înserat.
În capul a două măsuțe rotunde, reunite, a tronat Vlasov secondat de cei trei puciști. Și un ajutor.
Unul vâlcean, Valentin Cismaru. Președintele Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea.
Altul băcăuan, Doru Simovici, președintele Camerei din Bacău. Care și-a adus și directorul general, Mihai Tulbure.
Și unul sibian. Octavian Isăilă, președintele celei din Sibiu.
Primii doi au candidat anul trecut, fără succes, la șefia CCIR.
Vlasov, în silenzio stampa
I-am trimis 10 întrebări domnului Mihail Vlasov.
Care înainte să fie șef peste CCIR a fost deputat al Alianței Dreptate și Adevăr. Formată din PNL și fostul PD.
Voiam să știu ce relație e între domnia sa și cei trei directori ai Camerei de Comerț.
Dacă e adevărat că își dorește să ajungă secretar general al CCIR.
Nu poate fi președinte pentru că, prin decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, îi este interzis să ocupe o funcție publică aleasă până în 2028.
Dar un președinte prietenos, îl poate numit secretar general. De unde poate controla bugetul de 10 milioane de Euro anual al instituției.
Aș mai fi vrut să știu de la domnul Vlasov din ce trăiește, dacă a renunțat la drogul jocurilor de noroc care l-a împins să parieze într-o singură noapte 3 milioane de lei din bugetul CCIR. Pe când conducea această instituție.
Împăratul, așa cum era poreclit Vlasov, nu ne-a răspuns încă. Dacă o va face, vom publica răspunsurile domniei sale.
Plângere la DNA
Dar pentru ce se ceartă?
Cei trei comeseni ai lui Vlasov au depus, anul acesta în februarie, o plângere la DNA. În care acuzau actuala conducere a CCIR că a devalizat CCIR întocmai ca predecesorul său, Mihail Vlasov.
Cu care cei trei se întâlnesc în mod regulat. Și în ai cărui oameni de paie se transformă.
Niciunul dintre cei trei spadasini de-ai lui Vlasov nu a răspuns întrebărilor Newsweek România.
I-am întrebat care e relația lor cu Vlasov, de câte ori se întâlnesc și dacă l-ar sprijini pe acesta pentru o funcție în CCIR.
Dintre cei trei, doar șeful Camerei de Comerț din Vâlcea ne-a oferit un feedback. Nu și răspunsurile la întrebările noastre.
Deși se întâlnesc în privat cu Vlasov, în actele oficiale consideră că acesta a prejudiciat CCIR.
Precum actuala conducere pe care o acuză într-o plângere la DNA că și-a însușit nelegal indemnizații:
“În perioada 10.11.2017-14.12.2022, patrimoniul Camerei de Comerț și Industrie a României a fost devalizat de o sumă extrem de importantă, de aproximativ 25.759.600 lei (peste 5 milioane Euro) prin însușirea nelegală a acestei sume și folosirea în interes personal, de un grup de persoane fizice constituit cu scopul de a obține foloase materiale, pe care le-au și obținut, și însușit.
(…)
Persoana fizică Daraban Mihai, în calitate de reprezentant al titularului funcției de președinte al CCIR și-a folosit influența și autoritatea de conducător al persoanei juridice nonprofit în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, identic cu predecesorul său Vlasov Mihai, care deținea aceeași poziție în conducerea CCIR în perioada 2008-2014 și mai mult decât acesta, Daraban Mihai a constituit un grup infracțional organizat alături de persoane fizice care reprezentau titularii funcțiilor de membri ai Biroului de Conducere, de vicepreședinte CCIR și de reprezentanți în Colegiul de Conducere, au luat decizii pentru a-și atinge scopul însușirii nelegale a sumelor din patrimonial CCIR, prin inventarea unor indemnizații nelegale și de a-și însuși nelegal sumele din indemnizațiile legale prevăzute de Legea 335/2007 acordate de legiuitor membrilor Colegiului de Conducere (…).”
Cei trei șefi de camera de comerț din Sibiu, Vâlcea și Bacău îi mai acuză și pe alți zece președinți de camere județene de industrie și agricultură că ar fi încasat nelegal milioane de lei. Prin același mecanism.
Conform actualei conduceri a CCIR, doi dintre cei trei au încasat, la rândul lor, indemnizații de ordinul sutelor de mii de lei. Prin aceeași metodă.
Însă numele lor nu se regăsește în plângerea penală depusă la DNA.
Contra-plângerea de la DNA
Actuala conducere a CCIR, condusă de Mihail Daraban, este însărcinată de judecători să recupereze de la Mihail Vlasov 60 de milioane de lei.
Cât a fost calculat prejudiciul în dosarul de la ÎCCJ în care Vlasov a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Cu executare.
Conducerea CCIR nu ne-a furnizat un răspuns referitor la ce sumă a reușit să recupereze până acum de la Vlasov.
În martie a acestui an, Daraban a depus o plângere la adresa celor trei șefi de camere județene de comerț.
În care îi acuză pe aceștia că au înșelat organele de cercetare penală, că au divulgat informații nedestinate publicității și că au prejudiciat imaginea CCIR.
Și că doi dintre cei trei semnatari ai plângerii depuse la DNA și-au luat, la rândul lor, indemnizații în mod similar.
“Este fără dubiu faptul că titularii plângerii penale au cunoscut că faptele prevăzute de legea penală, sub aspectul cărora au formulat plângerea penală sunt nereale, în condițiile în care doi dintre titularii plângerii penale au beneficiat, în aceleași condiții de fapt și cu respectarea acelorași dispoziții legale (Legea 335/2007 a camerelor de comerț din România) și statutare, ca și persoanele împotriva cărora au formulat plângerea penală, de aceleași indemnizații în legătură, cu care, de această dată afirmă că au fost acordate fără drept și fără lege.
Astfel, în perioada 28 februarie 2008- 14 mai 2011, numitul Simovici Doru a beneficiat, în mod constant, de suma totală de 314.750 lei reprezentând indemnizații primite în calitățile sale de membru al Biroului de conducere a CCIR, de membru al Colegiului de conducere al CCIR, precum și de vicepreședinte al CCIR.
Totodată, în perioada 27 februarie 2008-24 mai 2011, numitul Cismaru Valentin a beneficiat, în mod constant, de suma totală de 363.181 lei reprezentând indemnizații primite în calitățile sale de membru al Biroului de conducere al CCIR, de membru al Colegiului de conducere al CCIR, precum și de vicepreședinte al CCIR.”
Plangere La DNA a CCIR Impotriva Celor 3 Presedinti de Camere de Comert Judetene by Stelian Negrea on Scribd
Un an de închisoare pentru 60 de milioane de lei
Mihail Vlasov a fost eliberat condiționat cu o lună înaintea Crăciunului din 2021. Făcuse un an și două luni de închisoare.
Termenul de liberare condiționată i se împlinește peste 6 ani și 10 luni adică în 2028. Luna septembrie.
În același dosar mai fuseseră condamnați și alți complici ai lui Vlasov.
Conform deciziei definitive, prin care fusese condamnat la 8 ani de închisoare, delapidase bugetul CCIR și al Romexpo cu 60 milioane de lei.
„La aprecierea gradului de pericol social al infracțiunii de delapidare, Înalta Curte îl va reține ca fiind ridicat prin raportare la modalitatea prin care inculpatul a desfășurat activitatea circumscrisă ilicitului penal, urmarea produsă prin săvârșirea acesteia, fiind o infracțiune de serviciu aducându-se atingere prestigiului instituției pe care a condus-o în perioada infracțională.
În ceea ce privește circumstanțele reale, vor fi avute în vedere modalitatea de desfășurare a activității infracționale, multitudinea actelor întreprinse în acest demers infracțional, numărul persoanelor pe care le-a implicat și funcțiile de conducere ale acestora în cadrul CCIR și Romexpo, cât și afectarea imaginii CCIR al cărei președinte era.
În privința circumstanțelor personale, Înalta Curte reține, pe de o parte, atitudinea inculpatului care a negat întreaga activitate infracțională, iar pe de altă parte, vârsta de 74 de ani, având studii superioare și fiind cunoscut cu antecedente penale.”
Sentinta ICCJ Mihail Vlasov by Stelian Negrea on Scribd
Vlasov primise în primă instanță o pedeapsă chiar mai mare. De zece ani. Pentru fapte asimilate celor de corupție.
Sentinta penala Curtea de Apel București Mihail Vlasov by Stelian Negrea on Scribd
Fiicele, implicate în dosar
Vlasov și-a implicat ambele fiice în afacerea delapidării Camerei de Comerț.
Una dintre acestea, Ingrid Vlasov, fusese anchetată de DNA, în același dosar, pentru complicitate la delapidare. Dar judecătorii au achitat-o.
Celeilalte fiice, Vanda Vlasov, procurorii îi puseseră sechestru pe afaceri și pe imobile. I-a fost ridicat de judecători.
Aceasta din urmă a rămas celebră pentru o declarație dată în fața DNA în care susține că jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii:
”Tot ce se spune despre tata sunt legende. Tata e un om extraordinar, un mare jurist, dar așa e el. E un om mai liber. La cazino joacă și Prințul Albert. Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii. Da, tata joacă la cazino și ce face? Violează copii? E plăcerea lui, are o vârstă, e în timpul liber.”.
Șase ani mai târziu, papa Vlasov a fost condamnat că furase 60 de milioane de lei din bugetul instituției pe care o conducea. Ca să îi joace la jocuri de noroc.
Între timp, Vlasov și-a transferat singurele două proprietăți imobiliare pe care le avea pe numele fiicei care i-a luat apărarea la DNA. Două vile în Snagov.
Pentru a nu fi valorificate de către CCIR care trebuie să recupereze de la Vlasov 60 milioane lei.
Afacerea Romexpo
Pe lângă bugetul generos, terenurile situate într-o zonă extrem de râvnită a Bucureștiului sunt cel mai de preț bun al CCIR.
Din cauza acestora, actuala conducere a CCIR a intrat într-un alt război. Cu NEPI, unul din cei mai mari dezvoltatori de mall-uri din România. Și cu USR.
A pierdut acest război.
Era acuzată că vrea să-și însușească, fără licitație, o suprafață de 46 de hectare, pe care este amplasat complexul Romexpo al CCIR. Pentru a construi un mega proiect imobiliar în asociere cu omul de afaceri Iulian Dascălu. Un dezvoltator de mall-uri din Iași.
Investitorii NEPI afirmau că sunt dispuși să ofere 200 de milioane de Euro pentru acest teren.
USR acuza statul român că le dă gratis CCIR acest teren fără organizarea vreunei licitații.
Valoarea proiectului imobiliar era de aproape 3 miliarde de dolari. A beneficiat chiar de un proiect legislativ care a trecut de Senat, dar a fost blocat la Camera Deputaților.
Proiectul a ajuns și pe masa Administrației Prezidențiale care l-a retrimis spre reexaminare parlamentului fără să remarce vreo ilegalitate.
Erau cerute garanții că bugetul public nu va fi prejudiciat și că terenul nu va fi folosit în alte scopuri. Plus să nu se încalce legea concurenței.
Oficialii CCIR au negat acuzațiile că ar beneficia de teren gratis, susținând că terenul le-a aparținut în permanență.
Acum proiectul este stopat.
