160 de ani de la înființarea Primăriei București. Pe 7 august 1864, bucureștenii aveau primul primar ales al urbei, unul care a dat startul unor mari transformări ale Capitalei, într-un ritm care, astăzi, ni s-ar părea fantezist.
160 de ani de la înființarea Primăriei București. Cine a fost primul edil, câți primari au fost?
Povestea înființării Primăriei București începe - nici nu se putea altfel - odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Astfel, pe 31 martie 1864, „Prințul Unirii” a promulgat Legea comunală - elaborată după model francez - prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov”, condusă de un primar şi de consiliul comunal.
Pe vremea aceea, Capitala număra abia vreo 120.000 de suflete, iar votul, fiind încă censitar, nu permitea decât câtorva mii ca să voteze.
Citește și: „Străzi deschise, Bucureşti - Promenadă Urbană”. Calea Victoriei redevine pietonală
Primul primar al Bucureștiului a fost ales generalul Barbu Vlădoianu, născut la 1812, care fusese și ministru de război, în perioada 21 februarie - 3 mai 1859. El și-a preluat funcția la 7 august 1864, scrie bucuresticitynews.ro.
El a avut, de fapt, două mandate de primar, dar nu succesive, următorul fiind în intervalul decembrie 1872 - mai 1873.
În ciuda puținului timp avut la dispoziție, Vlădoianu este considerat unul dintre primarii care ne-a lăsat moştenire mare parte din infrastructura Capitalei.
Lista lui de realizări din perioada scurtelor sale mandate este impresionantă și ar putea părea de domeniul science-fiction pentru bucureștenii de azi.
Generalul Barbu Vlădoianu, primul primar al Bucureștiului - Foto: Arhiva
Chiar în anul în care a devenit primar, el a înfiinţat primul corp de pietrari al Primăriei pentru lucrările de regie. Cu ajutorul lor se va realiza un amplu şi îndelung program de pietruire a străzilor din Capitală.
„Pe podul Mogoşoaiei se execută primul pavaj sistematic cu piatră cubică şi prima lucrare de canalizare sistematică. Lucrarea se va încheia abia în 1872 când se realizează şi trotuare”, scria Gheorghe Parusi în lucrarea „Cronologia Bucureştilor”, conform adevarul.ro.
De asemenea, Vlădoianu desfiinţează rapid morile de pe Dâmboviţa, care provocau mari inundaţii, şi începe o amplă acţiune de pavare cu piatră cubică a străzilor din oraş. Mai mult decât atât, a dat ordin să se ridice patru poduri de fier peste Dâmboviţa.
Citește și: Ce se vindea pe Calea Victoriei acum 100 de ani? Ce puteai cumpăra cu 50 de lei?
„Primul său mandat a fost foarte scurt, dar a fost extrem de fructuos, pentru că, în vremea aceasta sunt luate câteva măsuri administrative absolut obligatorii, și anume desființarea morilor de pe Dâmbovița și demararea câtorva proiecte edilitare, precum pietruirea străzilor, precum strada Franceză.
De altfel, această stradă era extrem de importantă pentru că aici aveau sediul Agiei, prefectura de poliție, unde alegătorii, conform legii din 1864, erau invitați să se prezinte”, a exlicat istoricul Șerban Pavelescu, citat de euronews.ro.
Faptul că oraşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare puternică o dovedeşte şi apariţia rapidă a unor noi locuinţe. În 1864, numărul caselor din Bucureşti era de 16.000, dar în următorii 14 ani se vor mai construi încă 4.452, în jur de 300 de locuinţe pe an.
Generalul avea să aducă industria în oraş. În 1864, anul în care Barbu Vlădoianu se afla la primul mandat de primar, începe și dezvoltarea industrială a Capitalei.
Astfel, în perioada mandatelor sale s-au înființat Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foiţe de ţigări sau cărticele cum li se spunea atunci (1864), Fabrica de bazalt artificial Cotroceni (1865)”, Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre (1872), precum și Pirotehnia Armatei (1873), se consemnează în volumul „Istoria oraşului Bucureşti” scrisă de o echipă redacţională condusă de Florian Georgescu.
În perioada ocupației nemțești din Primul Război Mondial, între 1914 - 1916, viitoarea clădire a Primăriei Generale a fost sediul Comandamentului german - Foto: Facebook/Revista Arhitectura
Tot Vlădoianu este cel care reglementează cele trei lucruri de bază din viaţa fiecărui om: botezul, căsătoria şi decesul, care până atunci erau reglementate de biserică.
Istoricii consemnează că, în 1865, Primăria Bucureştilor creează Oficiul Stării Civile, până la această dată, actele de cununie, botez şi deces fiind păstrate numai la biserici.
Citește și: De ce s-ar schimba numele Bulevardului Kiseleff? Cine a fost contele rus după care a fost denumit?
Generalul avea să fie cel în mandatul căruia să se inaugureze prima gară construită din București, gara Filaret (1869), dar şi gara care avea să devină principala gară din oraş, respectiv Gara Târgoviştei (1870), care ulterior a fost denumită Gara de Nord.
În plus, în al doilea mandat al său, în decembrie 1872, a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai („tramcar”), care făcea legătura între Gara Târgoviştei (actuala Gară de Nord) şi bariera Moşilor.
Din 1948, Instituția Primarului General funcționează în fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice de pe actualul Bulevard Elisabeta.
Edificiul a fost construit între anii 1906-1910, în stil tradițional, neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit „Maidanul lui Duca”, conform bucuresticitynews.ro.
De asemenea,în clădire și-a avut sediul mareșalul August von Mackensen, în timpul ocupației germane din perioada 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial.
În cei 160 ani de existență, în fotoliul de Primar General au stat 82 persoane, printre care și numeroase personalități, dintre care îi amintim pe Dimitrie C. Brătianu, Christian Tell, C.A.Rosetti, Barbu Ștefănescu Delavrancea, generalul George Manu, Nicolae Filipescu sau Dem Dobrescu.
De pe listă nu poate lipsi, însă, cel considerat cel mai important edil din istoria orașului de pe Dâmbovița, Pake Protopopescu. Acesta, în nici trei ani de mandat, aprilie 1888 - decembrie 1891, a reușit să realizeze mai multe decât alții în trei - patru decenii.
Citește și: Cum a abdicat Alexandru Ioan Cuza, de fapt? Soția și amanta l-au urmat în exil
Iar ultimul, cu voia dumneavoastră, din această enumerare, este Nicușor Dan, reales pentru un al doilea mandat ca Primar General, la scrutinul din 9 iunie, anul acesta.
În ceea ce-l privește pe Barbu Vlădoianu, acesta a murit în 1876, la vârsta de 64 de ani, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din București. În prezent, o stradă din sectorul 1 al Capitalei îi poartă numele.
