Palatul Parlamentului se afla sub paza unui batalion de vânători și steagul Ungariei continua să fluture chiar și după ce trupele române au preluat orașul.
Comandantul unității de pază, sergentul Iordan, este cel care a agățat, deasupra drapelului Ungariei, o opincă de țăran.
Armata română a invadat Ungaria după ce, la mijlocul lunii iulie, circa 50.000 de militari maghiari, dirijați de regimul comunist al lui Bela Kun, încercaseră să treacă linia de demarcație de pe râul Tisa.
Ofensiva trupelor lui Bela Kun a fost oprită de aproximativ 48.000 de militari români.
După respingerea atacului inițial al maghiarilor, trupele române, care ajunseseră la o forță de 84.000 de persoane, au contraatacat și au ocupat aproape toată Ungaria, mai puțin zona lacului Balaton, unde se aflau amiralul Horthy și milițiile sale, înarmate de România.
Intrarea trupelor române în Ungaria nu a fost acceptată de puterile aliate care negociau la Paris viitoarele tratate de pace, de după Primul Război Mondial.
Armata română s-a retras din această țară la începutul anului 1920. România a preluat de la Ungaria, printre altele, întreaga industrie de apărare, 800 de locomotive și 19.000 de vagoane și 30% din șeptel.
Românii au adus înapoi în țară mai multe clopote ale unor biserici românești istorice din Transilvania, clopote care urmau să fie topite.
Ceaușescu își spală imaginea cu vizita lui Nixon
2 august 1969: Richard Nixon ajunge la București, fiind prima vizită a unui președinte american în Europa de Est de după Primul Război Mondial și prima vizită a unui șef de stat al SUA în România.
Vizita a fost un succes pentru Ceaușescu, pozând în fața Occidentului în disidentul din blocul comunist european, după ce, în 1968, condamnase invazia Cehoslovaciei de către URSS.
Nixon a fost întâmpinat cu entuziasm de aproape un milion de români, însă schimbarea așteptată de aceștia nu a venit, Ceaușescu virând spre modelele chinez și nord-coreean.
Scrisoarea care a dus la bomba atomică
2 august 1939: Albert Einstein și Leo Szilárd îi scriu o scrisoare președintelui american Roosevelt, în care îl avertizează că există pericolul ca naziștii să dezvolte o armă atomică, sugerând că SUA ar trebui să înceapă propriul program nuclear.
Așa este inițiat „Proiectul Manhattan“, prin care au fost dezvoltate primele bombe atomice. Totuși,Einstein nu a fost implicat în construirea bombei atomice.
Republica de la Ploiești
8 august 1870: Liberalii radicali încearcă să răstoarne regimul lui Carol I, nemulțumiți de instabilitatea politică.
Conspiratorii conduși de fostul ofițer Alexandru Candiano-Popescu anunță că principele Carol a fost detronat.
Republica de la Ploiești, sursa de inspirație pentru I.L.Caragiale, dată în vileag de șeful stației de telegraf, a ținut doar până a ajuns armata la Ploiești. Ulterior, conspiratorii au fost achitați.
