Ele reprezentau o treime din fondul construit al orașului, inclusiv, după cum menționa domnitorul Gheorghe Bibescu, „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor“.
Incendiul a distrus zona comercială din centru, formată din clădiri mici și înghesuite construite din lemn, care aveau ulterior să fie înlocuite cu clădiri din piatră cu două nivele, de inspirație austriacă.
Au murit 15 persoane, din cei aproximativ 100.000 de locuitori ai orașului.
Focul a pricinuit pagube evaluate, la acea vreme, la peste 30.000 pungi de aur.
Nicolae Iorga scria în „Istoria Bucureştilor“: „Prezenţa vitejească a Domnului (Gheorghe Bibescu, n.r.) zi şi noapte nu putu să înlăture dezastrul“.
De altfel, domnitorul a dat din mână în mână la doniţe și era să îl prindă focul, dar a fugit pe Dâmboviţa, ca să scape.
Băieţelul care ar fi provocat „Marele foc“, fiul cluceresei (mare dregător) Zinca Drăgănescu, se juca nesupravegheat în podul şopronului, cu pistolul celor mari, iar fânul s-a aprins de la o scânteie.
Orașul a fost refăcut prin subscripție publică: domnitorul Bibescu a donat 6.000 de galbeni, Mitropolia – 500.000 de lei, iar mânăstirile închinate, alți 700.000 de lei.
Ajutoare au venit și de la bancherii din străinătate, interesați să dezvolte relații comerciale în această zonă a Europei.
Ceaușescu preia puterea
22 martie 1965: Plenara C.C. al P.C.R. alege în funcția de prim-secretar al C.C. al P.C.R. pe Nicolae Ceaușescu, la propunerea lui Ion Gh. Maurer.
În lupta pentru putere împotriva contracandidatului său Gheorghe Apostol, Ceaușescu a mai fost sprijinit, în afară de Maurer, de Emil Bodnăraș și Manea Mănescu.
În 1969, la Congresul al X-lea al PCR, Apostol a fost înlăturat din conducerea partidului și trimis ambasador în Argentina.
BOR își marchează independența
25 martie 1882: Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române (BOR)față de Patriarhia de Constantinopol.
Într-o scrisoare din iulie 1882, Patriarhul Ecumenic Ioachim al III-lea se declara indignat că a trebuit să afle „din cele publicate prin ziare“ despre gestul Sfântului Sinod al BOR Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia BOR abia în 25 aprilie 1885.
Napoleon garantează proprietatea
21 martie 1804: În Franța, intră în vigoare, după o muncă de patru ani, Codul civil, denumit abia din 1807 Codul lui Napoleon.
El garanta proprietatea și respectarea contractelor liber consimțite încheiate între părți.
Codul a fost introdus în țările ocupate de armatele franceze în timpul guvernării lui Napoleon și a constituit un model pentru majoritatea statelor europene, inclusiv pentru Principatele Unite, unde a fost adoptat cu puține modificări, în 1864.
