Domnitorul de neam vechi moldovenesc acest personaj este trecut și pe lista fanarioților. În 84 de ani de viață, a adunat cinci domnii în ambele Țări Române, însumând, în total, aproape 18 ani,
Cine era domnitorul de neam vechi moldovenesc considerat fanariot? Soția, sora lui Dimitrie Cantemir
Mihai Racoviță a rămas în istorie drept un domnitor atât „pământean”, cât și „fanariot”, datfiind că a ocupat tronul ambelor Țări Române și după instituirea respectivului regim politic de către Imperiul Otoman.
S-a născut în 1660 și a fost printre puținii voievozi care au avut bafta să trăiască vreme de 84 de ani, timp ân care a domnit de cinci ori în Țările Române, adunând aproape 18 ani pe tronul principatelor.
A fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703 - februarie 1705, iulie 1707 - octombrie 1709 și 5 ianuarie 1716 - octombrie 1726.
De asemenea, a condus de două ori și Țara Românească: octombrie 1730 - octombrie 1731 și septembrie 1741 - iulie 1744, potrivit galeriaportretelor.ro.
Citește și: Cine a fost singurul domnitor care și-a pus impozit pe afacere? Mihai Eminescu i-a dedicat o poezie
Paradoxul face ca Racoviță chiar să se tragă dintr-un mare neam boieresc „pământean”, cel al Cantacuzinilor și, mai mult, a fost ginerele lui Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie, prin prima lui soție, Safta. Deci, era inclusiv cumnat cu Dimitrie Cantemir.
Conform cronicilor, Mihai Racoviță spătarul „iaste neam de boier vechiu, moldovan si iaste ruda Brancovanului” care l-a ajutat să ocupe tronul Moldovei.
Dar între Racoviță și familia Cantemir s-a născut, ulterior, o luptă aprigă același tron, iscându-se o ură aprigă ce nu poate fi explicată decât prin vreo faptă ascunsă ce s-ar fi petrecut în timpul căsniciei cu Safta.
Mihai Racovița avea 81 de ani când a devenit domnitor pentru a cincea oară - Foto: arhiva
Nu se cunosc multe detalii despre acel mariaj, dar, mai târziu, Racoviță s-a recăsătorit cu Ana Dediu cu care a avut șapte copii.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Prima domnie a lui Mihai Racoviță în Moldova a fost scurtă, încheindu-se la 23 februarie 1705, la nici un an și jumătate de la înscăunare.
Mazilirea sa a survenit pe neașteptate în urma acțiunilor insistente ale fraților Cantemirești pentru obținerea domniei Moldovei.
Domnitorul Mihai Racoviță a ocupat de cinci ori tronul Țărilor Române
Racoviță a fost dus la Constantinopol cu toată familia. Aici a fost acuzat că a strâns biruri pe care nu le-a predat Porții, de aceea, până a achitat suma ce i se imputa, a fost închis la Edicule, infama temniță „Șapte Turnuri”.
Mihai Racoviță a fost înlocuit pe tron cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie. Însă, aflat la Constantinopol, Racoviță împreună cu boierii Rusetești, uneltește împotriva lui Antioh, dorind, firește, să revină pe tronul Moldovei.
Cu bani mulți, reușește să răscumpere de la turci domnia Moldovei și intră în Iași la 13 noiembrie 1707.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
În această a doua domnie, Mihai Racoviță nu a mai repetat greșelile făcute în prima, schimbîndu-și atitudinea binevoitoare față de boieri.
Domnitorul a trăit 84 de ani
Sumele mari de bani cheltuite la Poarta cu ocazia primirii scaunului domnesc l-au obligat să impună măsuri fiscale exagerate, ceea ce l-a făcut extrem de impopular.
Se mai adaugă aici și veșnica dispută cu Cantemireștii, care, de la Istanbul „din cias în cias aștepta s-apuce domnie".
Apropierea Războiului Nordic (ruso-suedez) de frontierele Moldovei a complicat situația. Suspectat de relații cu rușii, Mihai Racoviță simte pericolul mazilirii și intensifică relațiile cu aceștia pentru a beneficia de protectie în caz de nevoie.
Totuși, decizia Porții de a-l mazili din nou, l-a luat iarăși pe nepregătite, el fiind luat „cu mare urgie”, „cu toata casa” și dus la Bender, la 14 octombrie 1709.
După o lună a fost trimis la Istanbul și închis din nou la Edicule, fiind în mare pericol să-și piardă viața, în timp ce pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat.
Dar, în 1716, în contextul altui război, cel austro-turc (1716 - 1718), Mihai Racoviță a fost numit din nou domnitor, chiar în locul lui Mavrocordat, deoarece turcii erau convinși că el era dușmanul austriecilor.
Habsburgii au intrat în Moldova și erau aproape să-l prindă, dar Racoviță a reușit să-i înfrângă cu ajutorul tătarilor și, în plus, i-a ucis pe boierii moldoveni trădători.
Din cauza rivalității cu Nicolae Mavrocordat pentru tronul Țării Românești, s-a trezit mazilit a treia oară, aruncat din nou în închisoare și înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica.
Totuși, revine din nou în fruntea bucatelor, în actombrie 1730, fiind desemnat, de această dată, să ocupe scaunul domnesc al Țării Românești în contextul unei răscoale din Imperiul Otoman care l-a răsturnat pe sultanul Ahmed al III-lea, cel care ordonase execuția lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor acestuia.
Racoviță pierde tronul după doar un an. dar găsește resurse să revină din nou în fruntea Munteniei, în septembrie 1741, deși avea deja 81 de ani, ultima sa domnie durând aproape trei ani, până în august 1744.
Citește și: Cine a fost primul domnitor care s-a luptat cu turcii? Era unchiul lui Mircea cel Bătrân
A murit la Constantinopol, în același an, la respectabila vârstă de 84 de ani, fiind, totuși, un supraviețuitor de mare clasă, într-o lume plină de multe și neînchipuite intrigi și pericole, inclusiv pentru un domnitor al unor țări mărunte și supuse poftelor și capriciilor Imperiului Otoman.
Cu toate că era boier pământean ca origine, Mihai Racoviță a fost nevoit să conducă în spiritul fanariot al epocii, instituind biruri tot mai mari, pentru a aduna banii necesari pentru a-i oferi turcilor, inclusiv pentru a-și cumpăra și răscumpăra tronul principatelor.
