În cadrul Conferinței de Pace de la Paris, din 1858, după Războiul Crimeii (1853-1856), în care Franța, Anglia și Imperiul Otoman au înfrânt Rusia, s-a stabilit și unirea formală a Principatelor, cu doi domni, două Adunări elective, două guverne și două instituții comune – Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție.
În Moldova a existat un curent puternic antiunionist, existând temeri că alegerea Bucureștiului drept capitală a noului stat va face ca Moldova să-și piardă influența, însă divanurile ad-hoc s-au pronunțat pentru unire.
După ce Cuza a fost ales domn al Moldovei, a urmat ședința Adunării elective din Țara Românească, unde locțiitorii domnești erau împotriva Unirii.
Dar, în 24 ianuarie, deputatul Vasile Boerescu a propus alegerea lui Cuza, profitând de faptul că textul Convenției de la Paris nu spunea că persoanele alese în Principate trebuie să fie distincte.
„Jur în numele Preasfintei Treimi şi în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate“, spunea Cuza, la depunerea jurământului, în 8/20 februarie 1859.
După doi ani de eforturi diplomatice, Unirea este recunoscută, dar doar pe timpul domniei lui Cuza. În 1862, odată cu unificarea Parlamentului,
Guvernului, condus de conservatorul Barbu Catargiu, și proclamarea oficială a Bucureștiului drept capitala României, Unirea era definitivă.
Reformele lui Cuza – secularizarea averilor mănăstirești, legea rurală, legea învățământului și un nou Cod Civil – vor pune bazele României moderne.
Edison ne luminează
27 ianuarie 1879: Thomas Alva Edison primește patentul pentru becul incandescent. În patent, Edison descrie diverse modalități de a crea filamentele de carbon, aici incluzând bumbac, lână, lemn și hârtie.
Dar, după câteva luni de la acordarea patentului, Edison constată că un filament din bambus carbonizat poate să dureze și până la 1.200 de ore.
Becurile electrice sunt folosite încă în multe țări, datorită costului redus și a disponibilității pe scară largă.
Gandhi este ucis
30 ianuarie 1948: Este asasinat Mahatma Gandhi, conducător al mișcării de eliberare a Indiei.
El a fost omorât de un fanatic hindus, Nathuram Godse, pe când se îndrepta spre o ceremonie religioasă. Godse credea că Gandhi a trădat cauza hindusă, prin eforturile sale de a-i împăca pe hinduși cu musulmanii.
Gandhi fost împuşcat de trei ori în piept, iar ultimele sale cuvinte ar fi fost „Hey Raam“ (O, Dumnezeule!).
Hitler preia conducerea
30 ianuarie 1933: Adolf Hitler este numit, de către președintele Paul von Hindeburg, în functia de cancelar al Germaniei.
Hindenburg a cedat la presiunea oamenilor de afaceri germani, crezând că prezența în guvern a unor personalități din afara partidului nazist îl vor tempera pe Hitler.
Însă, în scurt timp, noul cancelar a extins puterea poliției secrete, Gestapo, a pus această instituție sub controlul lui Hermann Goring, iar funcțiile de conducere au fost preluate de naziști.
Din acel moment, Hindenburg n-a mai putut opri ascensiunea lui Hitler.
