Oamenii cer demisia Executivului PSD și abrogarea Ordonanței 13, dată de Guvernul Grindeanu, sub bagheta ministrului Justiției de atunci, Florin Iordache. Acesta este cunoscut și ca „Altă întrebare“, după ce, într-o conferință de presă, a folosit această sintagmă de 24 de ori, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor care îi cereau informații despre OUG 13.
Oamenii erau în alertă încă din 13 ianuarie, când apăruseră informațiile despre salvarea lui Liviu Dragnea de justiție, prin modificarea legii grațierii și amendarea Codurilor Penale.
Schimbările prefigurate de ordonanță urmau să îl scape pe șeful PSD, de exemplu, de dosarul său privind angajările fictive la Protecția Copilului Teleorman (în cele din urmă, Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare în acest dosar în mai 2019).
Protestele izbucniseră încă din 18 ianuarie, când 4.000 de oameni au ieșit în stradă, după o ședință a Guvernului la care a participat și președintele Iohannis, șeful statului vorbind despre „cei doi elefanți din încăpere – ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a Codurilor Penale“ și cerând transparență și dezbatere publică.
În 31 ianuarie noaptea, OUG 13 este adoptată, urmând cinci zile de proteste neîntrerupte în stradă. Manifestanții români care apărau statul de drept au ajuns pe paginile tuturor publicațiilor internaționale, iar Guvernul PSD a fost aspru criticat de oficialii UE și SUA. Sub presiunea străzii, în 5 februarie, OUG 13 este abrogată.
Iordache demisionează în cele din urmă, dar este recuperat de PSD, Sorin Grindeanu este înlocuit cu Mihai Tudose, căruia îi va lua locul Viorica Dăncilă. Protestele continuă, sporadic, până în 2019. În octombrie 2019, ultimul Guvern PSD, al Vioricăi Dăncilă, pică prin moțiune de cenzură.
Femeile din Elveția pot vota
7 februarie 1971: Femeile și-au câștigat dreptul de vot în Elveția, în urma unui referendum.
În 1958, un referendum asemănător, la care au votat bărbații, respinsese propunerea ca femeile să poată vota la nivel național – ele însă putea vota în unele cantoane la referendumurile locale.
Abia în 1991, cantonul Appenzell Innerrhoden a fost forțat de Curtea Supremă să permită femeilor să voteze în alegerile locale. Prima țară care le-a dat drept de vot a fost Noua Zeelandă, în 1893.
Vornicul Sturdza, primul conservator
1 februarie 1823: Într-un memoriu către consulul rus Minciaki, vornicul Mihail Sturdza folosește, pentru prima dată în viața politică a Țărilor Române, noțiunea de „conservator“.
Expeditorul scria în numele unui grup politic constituit din mari boieri ce emigraseră în Rusia după tulburările din 1821. Acest grup se călăuzea în activitatea sa politică, aşa cum preciza viitorul domnitor Sturdza, după o serie de „principii conservatoare“ și se opunea „novatorilor“ sau „parveniților“.
Mica Mineriadă din ianuarie
29 ianuarie 1990: Minerii și simpatizanții FSN iau cu asalt sediile partidelor „istorice“, în București și în alte orașe. Premierul Petre Roman intervine la sediul PNȚCD, încercuit de protestatari, și-i cere lui Corneliu Coposu, care dorea să ajungă la TVR, să se deplaseze cu un TAB, pentru siguranța sa.
Minerii, care veniseră la chemarea FSN, au organizat raiduri, percheziții și rețineri ilegale. Zeci de persoane au fost rănite.
