Pe parcursul anului 1979, metroul nu a fost gata pentru punerea în exploatare la datele de 1 mai (Ziua Muncii) și nici la 23 august (Ziua Națională, în regimul Ceaușescu) din cauza problemelor apărute la materialul rulant.
O altă problemă erau scurtcircuitele la întrerupătoare, care provocau mici incendii, așa că s-a recurs la echipamente importate din Germania.
În aceste condiții, s-a ales ziua de 16 noiembrie 1979 – puțin înainte de cel de-al XIII-lea Congres al PCR - pentru punerea în circulație, o mare parte din problemele de la noul metrou fiind puse la punct până atunci.
Pe parcursul celor 8,1 km, cât măsura primul tronson al Magistralei I, erau șase stații – Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi – plus un depou, la Ciurel. Până la data de 19 decembrie 1979, când a fost oficial tăiată panglica de inaugurare a metroului, acesta a circulat cu călători, fiind singurul metrou din lume care, în perioada de probe, a funcționat în mod experimental.
Până pe 17 noiembrie, cu acest metrou au circulat 175.000 de oameni. În schimb, lui Nicolae Ceaușescu i-a fost teamă de incidente și n-a venit să taie panglica decât când a fost pe deplin sigur că nu pățește nimic.
În decembrie 1981, a fost pus în funcțiune cel de-al doilea tronson al metroului, cuprins între Uzinele Timpuri Noi și Republica (9,2 km, 6 stații).
Primul protest anticomunist din țară
8 noiembrie 1945: Tineretul PNL și PNȚ profită de onomastica regelui Mihai și de vizita unui jurnalist american, trimis de președintele Truman, pentru a transmite un semnal către Occident privind regimul comunist care stătea să se instaleze în România, sprijinit de Armata Roșie.
Peste 1.000 de tineri sunt arestați, iar cele 13 victime, mai ales din rândul comuniștilor, sunt folosite de Guvernul Groza pentru lichidarea partidelor democratice. Comuniștii s-au folosit de arestări pentru a-l obliga pe rege să abdice, amenințând cu execuția tinerilor.
Cutremurul cenzurat
10 noiembrie 1940: Circa o mie de oameni mor, iar câteva mii sunt răniți, cei mai mulți în Moldova, în urma unui cutremur cu epicentrul în Vrancea.
Seismul cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 03.40, dărâmă aproape tot orașul Panciu și, în București, blocul Carlton, simbol interbelic.
Informațiile despre cutremur au fost cenzurate în mare parte, pe fondul declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Jos Ceaușescu!“
15 noiembrie 1987: „Jos dictatura!“, „Vrem pâine“, „Jos Ceaușescu!“ strigă muncitorii din Brașov, de la uzina Steagul Roșu, de la Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, studenți și alți locuitori, adunați în fața Comitetului Județean al PCR.
Scânteia revoltelor a fost tăierea salariilor fără explicații, la „Steagul Roșu“. Protestele sunt înăbușite de Securitate, iar muncitorii sunt arestați și deportați.
