Când a dat Ceaușescu 1.000.000 $ mănăstirilor românești de la Muntele Athos? În timp ce în țară, a pus a pământ zeci și zeci de biserici și alte lăcașuri de cult, fostul lider comunist s-a dovedit mai îngăduitor cu călugării care trăiau în ael adevărat centru al ortodoxiei.
Când a dat Ceaușescu 1.000.000 $ mănăstirilor românești de pe Muntele Athos? Care a fost motivul?
Printre multe alte lucruri, când spunem Nicolae Ceaușescu, spunem și „ateu comunist”, dar și „demolator de biserici”. Iar măcelul pe care l-a făcut printre lăcașurile de cult din țară, dar mai ales din București, sunt cea mai dureroasă dovadă.
Totuși, fostul dictator a avut și perioade - sau, mai bine spus, episoade - în care s-a arătat mai îngăduitor cu cele sfinte. Mărturie în acest sens stă faptul că și-a înmormântat ambii părinți, respectând ritualul ortodox, cu sobor de preoți și toate cele tradiționale.
Astfel în 1969 a murit Andruță Ceaușescu, tatăl încă tânărului pe atunci - 51 de ani - nou lider al României comuniste.
Citește și: VIDEO Cum a fost mutată Biserica Schitul Maicilor pe șine, de furia lui Ceaușescu. Imagini unice
Cu cel prilej, Caușescu i-a organizat acestuia, în Scornicești, o înmormântare cu preoți și respectarea datinilor străbune.
Ceaușescu, ducând pe umeri sicriul mamei, la înmormântarea acesteia, din 7 iulie 1977 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 128/1977
De altfel, documente de arhivă mai recente arată faptul că, până la finalul vieții, Andruță fusese consilier parohial al bisericii din Scornicești. De aceea și lăsase cu limbă de moarte să fie îngropat creștinește. Iar fiul, Nicolae, s-a conformat.
„A fost cu popi, cu tot soborul, cu închinăciune. A fost extraodinar de pios, de... Minte lumea, nu-i adevărat, e trăită de mine treaba asta, am văzut cu ochii mei. (...) Nea Nicu era atât de popular, atât de...
Nu exista să fie din ăla simandicos, dacă-i turnai apă să se spele, se spăla, dacă nu...“, își amintea Nelu Ciobanu, șeful unei unități de alimentație publică ce s-a ocupat de pomana de la funeraliile lui Andruța, pentru Adevărul, despre acele momente.
Același ritual a fost urmat și opt ani mai târziu, la înmormântarea mamei lui Ceaușescu, Alexandrina, săvârșită pe 7 iulie 1977.
Era la doar patru luni de la marele cutremur din 4 martie, iar liderul comunist tocmai dărâmase prima biserică din lunga sa listă de astfel de „victime”, Biserica Enei, aflată lângă Universitate, pe locul unde acum se găsește blocul „Dunărea”.
Citește și: Cum a scăpat Mihai Viteazul de execuție, înainte de a deveni domnitor? Legenda icoanei ce l-a ajutat
Ceaușescu a fost printre cei care au cărat sicriul mamei sale, care a fost transportat până la cimitir cu un car tras de boi, iar slujba funerară a fost ținută nu de unul, ci de șapte înalți ierarhi ai vremii.
Fiind o femeie religioasă, Alexandrina îi transmisese fiului său, înainte să moară, dorința de a fi îngropată după datina strămoșească, iar Ceaușescu i-a respectat cu sfințenie dorința.
În plus, tot la dorința acesteia, Ceaușescu construise o biserică fix pe coama dealului de lângă casa parintească din Scornicești, pentru ca mama sa să ajungă mai ușor acolo, cu vârsta deplasându-se tot mai greu.
Memoria unor filme fotografice și pelicule a păstrat momentele absolut inedite în care Ceaușescu, deja Președinte al României, nu doar secretar general al PCR, aflat lângă sicriul mamei, se apleacă și pupă mâna unui preot, după care își sărută pe frunte mama, al cărui chip era acoperit cu o năframă albă.
Ruinele bisericii Mănăstirii Văcărești, una dintre marile „victime” ale demolărilor lui Ceaușescu - Foto: arhitectura-1906.ro
Dar, dându-și seama că imaginile„nu vor da bine” dacă ajung să fie difuzate, ordonă ștergerea lor.
Cu un an înainte de acest eveniment, în 1976, avusese loc un alt episod în care liderul comunist se dovedise mai blând față de religie și slujitorii ei.
Întâmplarea a fost relatată de scriitorul Ion Brad, ambasador al României în Grecia în acea perioadă, în volumul intitulat “În umbra zeilor”, apărut în 2003 la Editura Viitorul Românesc.
Conform scriitorului, Ceaușescu, aflat în vizită oficială în Grecia, în martie 1976, a acceptat să primească vizita a trei călugări bătrâni de la mănăstirile româneşti aflate pe muntele Athos, toţi trecuţi de vârsta de 70 de ani.
„Pe rând, toţi trei i-au prezentat şefului statului român preocupările şi necazurile lor, ţinând să laude – ca să audă şi pereţii Palatului – buna lor colaborare cu fraţii greci, dar şi dorinţa de a primi din România „sânge proaspăt”, călugări tineri, să mai salveze ceva din aşezămintele şi valorile spirituale româneşti. (…)
I-au dăruit lui Ceauşescu o icoană nouă şi câteva obiecte din lemn, un potir, o cutie plină cu smirnă şi tămâie. (…) Iar acesta le-a promis sprijinul Cultelor din România”, notează Brad.
Citește și: Cum a recuperat România moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? Furate de bulgari
De asemenea, conform relatărilor lui Camil Roguski, fostul arhitect al lui Ceauşescu, cuprinse în cartea „Adevăruri interzise”, apărută la Editura Kullusys, în 2009, ajutorul a avut și o dimensiune financiară concretă, el materializându-se şi în suma de 1.000.000 de dolari donați mănăstirilor românești de pe Muntele Athos.
Dar n-a trecut multă vreme - doar un an - de la acea întâlnire și donație, că, în aprilie 1977, Ceaușescu a dărâmat prima biserică din „portofoliul” său, Enei.
Au urmat alte două lăcașuri de cult, Buna Vestire, în 1981 și Izvorul Tămăduirii, în 1982, apoi „furtuna” care s-a abătut asupra lăcașurilor de cult între 1984-1986.
20 de biserici au fost rase de pe fața pământului, inclusiv Mănăstirea Văcărești, altele fiind salvate doar prin mutarea lor în zone mai puțin vizibile.
