Când a fost înlocuit Moș Crăciun de Moș Gerilă de comuniști? Nici simbolurile tradiționale ale Sărbătorilor de iarnă n-au fost iertate de noul regim comunist.
Iar una dintre cele mai rapide modificări s-a produs chiar în legătură cu Moșul cel darnic, cu barbă albă, care aduce an de an cadouri copiilor, dar și adulților, a cărui venire era legată de marea sărbătoare a Nașterii Domnului, la 25 decembrie a fiecărui an.
Când a fost înlocuit Moș Crăciun de Moș Gerilă de comuniști? Noul personaj era tânăr și atletic
Preluarea integrală a puterii de reginul comunist, la 30 decembrie 1947, după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, a modificat radical viața în România, după chipul și asemănarea noilor stăpâni, „teleghidați” de la Moscova, unde trona preaputernicul Stalin.
Aceștia n-au „iertat” nici un domeniu, iar una dintre modificările rapide a vizat chiar tradiționalele Sărbători de iarnă și însuși Moșul aducător de darur, mult prea legate prin titulatura de Crăciun de o mare sărbătoare religioasă.
Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.
Citește și: Cum petrecea clanul Ceaușescu în stil capitalist de Crăciun? Cine era cel mai religios din familie?
Ultima zvâcnire a clasicului Moş Crăciun a fost pe 25 decembrie 1947. Dar încă din acea zi, pe prima pagină a ziarului Națiunea a apărut imaginea unui personaj care se dorea a fi „Moș Crăciun”.
Însă noul Moș era mult prea tânăr, proletar, zâmbitor, pregătit să se dedice Partidului Comunist, prin muncă.
Imaginea era însoțită și de un text: „începând din acest an, Crăciunul nu va mai fi ca înainte, iar acest lucru este știut de toți cei care se călăuzesc după steaua de pe marele cer al Moscovei”, conform euronews.ro.
Moș Gerilă al anilor 50, era un tânăr proletar atletic, care-l înlocuise pe clasicul Moș Crăcium, simbol al unei „orânduiri vechi” - Foto: historia.ro
Din 1948, patronul sărbătorilor de iarnă a devenit un personaj de inspirație sovietică: „Ded Moroz”, adică Moș Gerilă, care nu mai avea nimic de-a face cu bătrânelul simpatic, cu barbă albă și haine roșii.
Noul moş din anii 1950, care nu mai venea de Crăciun, ci de Revelion, era tânăr, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, zâmbitor la gândul de a intra în prima uzină pentru a se dedica partidului, prin muncă.
În mâna dreaptă ţinea „Noua istorie a României“, un simbol puternic vizavi de intențiile comuniștilor de transformare totală a oamenilor, dar și a istoriei țării, în spatele său zărindu-se vechiul Moș Crăciun, care își pierdea suflul, cedând locul vigurosului nou „Moș”.
Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă.
Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea Crăciunului, iar Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, pe 30 sau chiar 31 decembrie.
„Steaua Magilor este înlocuită de steaua de pe turnul Kremlinului, care apare în felicitările de Anul Nou, evocând în mintea oamenilor fix ceea ce ei aveau deja familiar în minte, atunci când se gândeau la Crăciun.
Citește și: Care este originea lui Moș Crăciun? Când a devenit bătrânelul simpatic care aduce cadouri?
Steaua care-i călăuzește pe magi iată că devine steaua de la Kremlin, care-i călăuzește pe oameni către noua fericire pământească promisă de Comunism”, a explicat istoricul Alina Pavelescu, de la Arhivele Naționale, pentru euronews.ro.
„Termenul ăsta de „sărbătorile de iarnă” înlocuiește termenul de Crăciun și Anul Nou și, de fapt, principala sărbătoare din spațiul public devine Anul Nou, care era și zi liberă și care, de asemenea, se sărbătorea în mod oficial, inclusiv oficialitățile Partidului Comunist și Ceaușescu”, a adăugat Pavelescu.
Moşul comunist Gerilă nu numai că a preluat atribuţiile lui Moş Crăciun, acelea de a aduce daruri copiilor, dar i s-au dat şi trăsături de activist de partid.
Serbările Pomului de Iarnă erau organizate de comunişti în fabrici şi uzine, dar și în grădinițe și școli, unde copiii erau chemaţi în faţa Moşului să spună poezii şi erau răsplătiţi cu pungi cu dulciuri.
La începutul anilor '70, Moș Gerilă arăta destul de ciudat, purtând o mască de „moș” ce-i înspăimânta pe mulți copii - Foto: arhiva
Versurile erau special create pentru noul moş Gerilă, având și ele note moralizatoare socialiste: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine.
„Moş Gerilă toţi îmi spun / Că eşti darnic şi eşti bun / Dar să stii mai din’ainte / C-am fost băieţel cuminte / Şi mai spun aşa să ştii / Că eu nu-ţi cer jucării/ Cum ţi-ar cere şi-alţi copii / Însă nu m-aş supăra / Dacă tot mi-ai da ceva”, „suna” una dintre aceste poezioare.
Cum copiii intrau în vacanţa de iarnă după 22 decembrie, iar fostele zile libere de Crăciun deveniseră lucrătoare, startul Sărbătorilor de Iarnă se dădea după 27 decembrie.
Abia după această dată era indicată amenajarea „pomului de iarnă” în casele românilor. Cei care amenajau bradul mai devreme se fereau să fie zăriți de ochi prea curioși: îl ţineau departe de ferestre şi evitau instalaţiile de iluminat pentru a nu atrage atenţia.
Cum beteala nu se găsea în magazine, brazii erau împodobiţi cu globuleţe şi aranjamente din hârtie creponată, cu bomboane învelite în ambalaje lucioase, cu lumânări care, adesea, erau aprinse, producându-se uneori incendii, mai ales când beteala era înlocuită, pur și simplu, cu vată, pentru a da senzația de zăpadă.
Părinții făceau eforturi mari - cel puțin în a doua parte a „domniei” lui Nicolae Ceaușescu, pentru a le pune micuților sub brad fructe exotice atât de preșuite de toți românii pe atunci, portocale și banane.
Dar mulți au păstrat tradiția Bradului de Crăciun și a Moșului care venea în noaptea de 24 spre 25 decembrie, fie și clandestin, riscând vreo „turnătorie” din partea vreunui vechi prea curios și ferm ancorat în „realismul socialist”.
Citește și: Ce își doreau românii de la Moș Gerilă? Poezia care spune totul despre Crăciunul din comunism
Totuși, trebuie spus că, treptat, după perioada stalinistă a anilor '50, Moșul a reînceput să capete aspectul unui bătrânel, așa cum a fost cunoscut de mulți români care și-au trăit copilăria în anii '60-'70 și chiar '80.
Dar Moș Gerila și-a dat obștescul sfârșit pe 25 decembrie 1989, când, odată cu Revoluția care a dus la prăbușirea regimului comunist și execuția cuplului Ceaușescu, românii l-au readus pe Moș Crăciun în casele lor..
A rămas doar nostalgie unor anumite generații de români care au crescut cu Moș Gerilă și cărora personajul le aduce aminte, nu atât de comunism, cât de propria copilărie, de părinți și de propria vârstă a inocenței și lipsei de griji.
