Când a fost unirea între România și Bulgaria la un pas de realizare? În ultimii ani au existat mai multe propuneri de uniuni parțiale, ba ale unor teritorii din țara vecină - idee susținută de separatiști bulgari - ba de constituire a unei armate comune, inițiativă înaintată chiar de liderii guvernului de la Sofia.
Dar, în istorie, a existat un moment în care unirea celor două staate vecine a fost foarte aproape de concretizare, dar a avut un dușman extrem de puternic.
Când a fost unirea între România și Bulgaria la un pas de realizare? Cine s-a opus în ultima clipă?
În 2018, o grupare separatistă bulgară a cerut unirea cu România a mai multor regiuni din nord-vestul ţării aflate la sud de Dunăre. Ei intenționau să-şi proclame mai întâi independenţa, pentru ca apoi să ceară alipirea de România.
Iniţiatorul proiectului, Boris Kamenov, spunea la acea dată că vrea să îi conducă pe localnici spre modelul de succes al democraţiei româneşti. Iar corupţia era motivul exasperării lor, informa observatornews.ro.
Astfel de inițiative n-au fost singulare de-a lungul istoriei noastre, inclusiv Ungaria cerând unirea cu România, după Primul Rîzboi Mondial și înăbușirea de către armatele române, în vara lui 1919 a regimului comunist condus de Bela Kun.
Citește și: Când a vrut Ungaria unirea cu România? De ce a eșuat inițiativa? Capcana din propunerea maghiarilor
În privința vecinilor de la sud de Dunăre, la care ajungem tot mai greu din cauza lucrărilor ce sefac pe Podul Giurgiu-Ruse, dar ale căror plaje și stațiuni sunt luate cu asalt de turiștii români în fiecre vară, tentativele de acest fel au fost mai mute decât am putea crede, iar una a fost la un pas de concretizare oficială.
Sigur, am putea să ne întoarcem în timp, până la frații vlahi Petru și Asan, cei care au întemeiat primul imperiu vlah din istorie, la 1185, denumit Imperiul sau Țaratul vlaho-bulgar sau româno-bulgar, de către istoricii noștri și Al doilea țarat bulgar, de cei din țara vecină.
Dar evenimentul care ne interesează acum s-a petrecut spre finalul secolului al XIX-lea. România își câștigase pe câmpul de luptă - în războiul din 1877-1878 - independența față de Imperiul Otoman, iar din 1881 devenise Regat, domnitorul Carol de Hohenzollern devenind Regele Carol I al României.
Așa ar fi arătat Regatul româno-bulgar, proiectat în 1886-1887 - Foto: arhiva
După eliberarea de sub jugul turcesc, bulgarii vedeau în victoria românilor asupra turcilor o rază de speranță.
Tot acum apare și ia amploare ideea creării unui stat puternic din punct de vedere economic și militar, care să se opună eventualelor noi încercări de invazie ale otomanilor, scrie cersipamantromanesc.wordpress.com.
Cum popuația vorbitoare a limbii române era o prență numeroasă în Bulgaria, încă aflată sub dominația Porții, proiectul unirii cu România părea cât se poate de realist și viabil.
Așa se face că, în 1886 și 1887, proiectul acestei uniri a fost aproape finalizat, decidenții români și bulgari căzând de acord asupra formării unei armate comune și a implementării grafiei latine în Bulgarie, care urma să înlocuiască vechiul alfabet chirilic folosit de bulgari.
Regele Carol I urma să devină și regele Bulgariei, astfel că suprafața, populația și puterea militară a noii entități statale se mărea semnificativ.
Citește și: Cine e politicianul care a salvat România de la destrămare? La moartea sa, regele Carol I a plâns
Dar scenariul acestei uniri nu le-a convenit deloc marilor puteri, mai ales Imperiului Țarist, care s-a opus categoric realizării acesteia.
Rusia, care considera că îi vor fi amenințate interesele în această zonă a Europei, a amenințat atât România, cât și Bulgaria, cu ocupația militară dacă nu renunță la proiectul unirii.
Mai mult, rușii considerau că unirea Bulgariei cu România deschidea statului român calea spre câștigarea aproape a intregii Peninsule Balcanice, printr-o viitoare unire a comunităților de români din întreaga zonă și căătând astfel o influență uriașă în regiune.
Forțat de ultimatumul Rusiei și după consultarea cu liderii din Germania și Austria, la 15 iunie 1887, Carol I i-a comunicat tarului Rusiei că renunță să mai accepte coroana monarhiei dualiste româno-bulgare. Și asta, în condițiile în formalitățile de realizare a uniunii respective erau aproape finalizate.
Regele Carol I ar fi putut deveni - la doar un deceniu de la proclamarea independeței României - și regele Bulgariei - Foto: arhiva
Așa se face că proiectata unire între Bulgaria și România n-a mai putut fi împlinită. Totuși, în 1913, țara noastră avea să încorporeze două județe din nord, nord-estul Bulgariei, Caliacra și Durostor - regiune mai cunoscută sub numele de Cadrilater - după al doilea război balcanic.
Dar, în septembrie 1940, imediat după Dictatul de la Viena, în, probabil, cel mai negru an de până atunci al istoriei noastre, Bulgaria, sprijinită de Germania nazistă, a recuperat Cadrilaterul, inclusiv zona Balcicului, unde se afla castelul atât de iubit de Regina Maria.
Citește și: Cine era românul care a fost strămoșul UE? A vrut să creeze Statele Unite ale Europei
Mai recent, înainte de acțiunea sepratiștilor bulgari din 2018, la nivel oficial, în 2010, ministrul de externe bulgar, Nikolai Mladenov, a venit cu propunarea ca România și Bulgaria să-și unească forțele aeriene și navale, formându-se astfel un fel de armată comună a celor două state, scrie stb-sindicat.ro.
Ideea a fost reluată, un an mai târziu, în 2011, chiar de prim-ministrul Bolgariei, Boiko Borisov, sub forma cumpărării de către cele două țări, în comun, de avioane de luptă performante. Dar propunerile nu s-a materializat.
Oricum, nu se știe niciodată în istorie ce poate aduce viitorul și care ar putea fi soluțiile de supraviețuire ale unor țări și națiuni mai mici în fața „tsunamiului” creat, iar și iar, de marile puteri ale lumii.
