Canicula uitată din România, din 1946. Părinții, bunicii sau străbunicii noștri sunt singurii care și-ar mai putea aminti despre vara cumplită de acum 78 de ani, când, după ororile celui de-Al Doilea Război Mondial, a urmat dezastrul produs de valul inimaginabil de căldură ce a lovit țara noastră pe perioada lunilor iulie și august.
Canicula uitată din România, din 1946. Temperatura a ajuns și la 61 de grade Celsius
Al Doilea Război Mondial abia se încheiase, lăsând în urmă o situație catastrofală pentru mulți români, mai ales că majoritatea populației era concentrată la sate, în zona rurală.
O altă năpastă a fost acapararea puterii de comuniști, care, din 6 martie 1945, au constituit primul lor guvern condus de dr. Petru Groza.
Iar un calvar la fel de mare îl constituiau plățile imense ale despăgubirilor de război pe care România trebuia să le plătească către URSS, în calitate de putere învinsă în marea conflagrație și intrată deja sub „bocancul” Kremlinului.
Iar ca „tacâmul” să fie complet, natura a oropsit și mai mult o țară deja îngenuncheată. Un val de căldură fără precedent a lovit România în vara lui 1946, ceea ce a dus și la o mare secetă, cu consecinţe dezastruoase asupra recoltelor, având ca ultim efect o foamete ce a secerat mii și mii de vieți.
Potrivit informatiilor din presa vremii, cel mai mult au avut de suferit țăranii din zona Moldovei și a Munteniei, care s-au hrănit cu „porumb sovietic de la marea prietenă din Răsărit”, au baut apă cu rația și și-au vazut vitele murind de foame in grajduri.
La ordinul autorităților, în orașe nu se mai cocea decat pâine neagră. Dar și aceasta era vândută doar cu porția.
Citește și: Ponturi ca să reziști pe caniculă. Care persoane sunt cel mai afectate de temperaturile ridicate?
Dar în provinciile menționate mai sus seceta şi lipsa alimentelor au dus la disperare, moarte, înregistrându-se chiar și cazuri de canibalism și necrofagie, conform adevarul.ro.
Copiii au fost cei mai afectați de foametea cauzată de seceta prelungită - Foto: romania-actualitati.ro
Revenind la canicula ce a lovit România ca o adevărată „ciumă” meteorologică, multe informații au oferit trei dintre cele mai importante ziare ale acelei perioade: „România libera”, „Adevărul” si „Universul”.
Toate au scris aproape zilnic despre „cele mai calde zile din istorie”, dar și despre „greaua situatie în care se găsește câmpul”.
Un prim episod de secetă s-a înregistrat încă din vara anului 1945, fiind afectate tot regiunile sudice şi răsăritene ale României, dar cea din 1946 a desăvârșit dezastrul.
Să nu uităm că, ăn acea vreme, nu existau aparate de aer condiționat, așa că oamenii nu se uteau răcori decât aglomerându-se la ștranduri ori luând drumul pădurilor.
Iulia 1946, în care nu a căzut niciun strop de ploaie, a fost, cu adevărat, o lună a ui „Cuptor”. Ziarul „Universul” titra pe 10 iulie: „Duminică. 7 iulie. cea mai călduroasa zi din cursul acestei veri”, jurnaliștii informând despre maxima înregistrata în Capitală.
„Duminica inca dis de dimineata caldura soarelui se anunta mai intensa ca de obicei. In adevar, pana la orele 12, termometrele Observatorului Baneasa au inregistrat +54 C, temperatura cea mai ridicata din cursul acestei veri”, scria „Universul”, potrivit evz.ro.
Citește și: Se doboară recordul de temperatură din România? Maxima absolută a fost înregistrată acum 73 de ani
În aceeași ediție a cotidianului era publicat și un reportaj din Bucureștiul devastat de arșiță. În el, reporterul arăta că tramvaiele care duceau spre ștranduri ori către periferiile cu păduri umbroase erau luate cu asalt, în timp ce marile bulevarde erau aproape pustii, iar asfaltul trotuarelor se topise.
În săptămâna 8-14 iulie 1946, temperaturile nu au coborât sub 30 de grade, iar trei zile la rând, specialiștii măsuraseră valori chiar și de 50 de grade la soare
Despre zilele toride a informat si „România liberă”. Trebuie observat cum valorile temperaturlor continuau să crească, fără nicio pauză, vreo răsuflare mai răcoroasă.
Pe 20 iulie, un articol publicat în mijlocul primei pagini anunța: „Cea mai caldă zi de până acum. 58 de grade la soare. Temperatura continuă să crească”.
Spre sfârșitul lunii, ziarul „Universul” condus de Luigi Cazzavillan anunța un nou record de căldură pentru Capitală, unul care ne dă fiori, simțind pe pielea noastră temperaturile din actuala perioadă: „Eri (31 iulie - n.r.), 61 de grade”, mai scrie sursa menționată.
Consecințele caniculei și secetei din vara lui 1946 s-au resimțit puternic și în foametea din anul următor - Foto: ziarullumina.ro
Pe parcursul lunii iulie, același cotidian a publicat o serie de materiale jurnalistice „caniculare”, concluzia reporterului fiind sintetizată într-o singură propoziție: „Ufff! Parcă am trăi la tropice sau la ecuator!”.
Un gând care ne străbate și pe noi acum, când prcă am trăi în Africa și nu într-o țară care, conform celor învățate la școală, se află într-o zonă cu climă tempeat-continentală.
Dar, aproape sigur, manualele respective sunt depășite de mulți ani, date fiind verile tot mai fierbinți pe care le trăiesc și generațiile actuale de români.
Doua zile mai tarziu, in acelasi ziar apare un articol despre „termometromanie” - boala de a masura toata ziua gradele Celsius, al carei singur leac nu este decat „frigul dela iarna”.
Citește și: Cum reziști la 40 de grade Celsius? Trucuri pentru a te răcori în autobuz sau pe trotuarele încinse
Valul de căldură din 1946 a continuat și pe parcursul lunii august, când temperaturile n-au scăzut, aproape în toată țara, sub 37 de grade la umbră.
Valul de caldura a sporit in intensitate. Astfel, la Bucuresti Baneasa la umbra 38 de grade, iar pe sol 61. In restul tarii, temperatura a variat intre 37-39 de grade.
Cu recoltele distruse de caniculă, guvernul comunist se mândrea, în decembrie 1946, cu primul tractor făcut în România - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 156/1946
Nici Biserica n-a rămas insensibiă la situația din țară. Într-un apel catre preoțime, apărut în „România liberă” din 29 august, IPS Patriarhul Nicodim Munteanu vorbeste despre „o secetă cum de mult nu s-a mai pomenit în această de Dumnezeu păzită țară”.
El descrie și peisajul cumplit al patriei: „Holdele s-au uscat inainte de vreme (...) izvoarele și pâraiele au secat, pământul însuși a deschis niște crăpături ca niște gâturi însetate îndreptate spre cer, de unde așteaptă ploaia”.
Totuși, după data de 25 august, presa vremii scrie tot mai des despre apariția „ploilor binecuvântătoare”, dar si despre furtunile devastatoare si grindină. Temperaturile au început să scadă treptat, astfel că jurnaliștii notau că „pământul se răcorește” și „islazurile se înviorează”.
Ca o ironie a soartei, în decembrie 1946, la finalul unui an ce distrusese, practic, mai toate recoltele din țară, autoritățile anunțau cu mare fast producerea primului tractor românesc.
Dar dezastrul climatic din 1946 își va arăta „colții” și în anul următor, 1947, când foametea a persistat în România, cu consecințe dezastruoase pentru populație.
Citește și: Cum să ne protejăm de caniculă? Recomandările medicilor: „Evitaţi expunerea la soare”
Prefigurând, parcă, acest lucru, generalul Constantin Sănătescu, fost prim-ministru în perioada 23 august 1944 - 5 decembrie 1944, nota în „Jurnalul” său, situația din ianuarie 1947.
„Începem acest an sub auspicii foarte triste. Seceta, neprevederea guvernului, prevalările ruşilor în contul armistiţiului şi consumul armatelor ruse de ocupaţie au adus foametea în ţară. Î
În special în Moldova se semnalează zilnic oameni ce mor de foame. Foametea nu s-a mai cunoscut sub această formă în România. (...) Alimentele se găsesc greu şi la preţuri mari. Pâine de-abia mai căpătăm o dată pe săptămână, în celelalte zile doar mălai şi câteodată nimic”, scria acesta, citat de adevarul.ro.
La 78 de ani de la acea vară ca un cuptor al iaduui, să sperăm că cea din 2024 nu va crea problemele de atunci, iar canicula nu se va întinde pe durata întregii veri.
