Care domnitor și-a făcut calul boier? Îi trăgea în țeapă pe hoți și pe criminali, a interzis mita, dar a și reînființat o armată a țării. Cu toate aceste realizări, a intrat în istorie mai degrabă prin excentricitățile sale și prin biserica pe care a ridicat-o în vecinătătatea de acum a Muzeului Țăranului Român.
Care domnitor și-a făcut calul boier? Îi trăgea în țeapă pe hoți și pe criminali. A interzis mita
Când s-a născut, la 1735, în insula grecească Paros, ce aparținea, pe atunci, Imperiului Otoman, nimeni n-ar fi bănuit ce se va alege de Nicolae Mavrogheni.
Dar șansa sa - și ghinionul, în cele din urmă - a fost apropierea de marele amiral Hassan Pașa, considerat cel mai strălucit comandant din istorie al flotei imperiului, care l-a luat sub „aripa” lui protectoare.
Cu sprijinul acestuia avea să primească domnia Țării Românești, în martie 1786, pe când avea 51 de ani.
Citește și: Care a fost cel mai bătrân domnitor din Țara Românească? Și-a început ultima domnie când avea 81 ani
Numirea sa n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de popor, pentru că lumea era mulțumită de fostul domn, Mihail Suțu.
Dar, pe parcurs, în timp ce boierii și-au menținut și amplificat nemulțumirea, oamenii simpli au ajuns să-l prețuiască pe Mavrogheni, mai ales prin măsurile sale de-a dreptul neobișnuite pentru ei.
Cronicarul Dionisie Eclesiarhul îl prezintă ca un domn în timpul căruia în țară a fost liniște, Mavrogheni aplicând metodele lui Vlad Țepeș de a-i pedepsi pe hoți, criminali și alți nelegiuiți: trasul în țeapă, conform galeriaportretelor.ro.
Nicolae Mavrogheni circula prin București cu o trăsură trasă de doi cerbi cu coarnele poleite cu aur - Foto: arhiva
La rândul său, istoricul Dionisie Fotino îl descrie ca un personaj excentric, „protector” și „generos” față de popor, dar „disprețuitor și tiran” față de boieri, pe care îi plăcea să-i batjocorească.
Mavrogheni a luat și alte măsuri, unele nemaiuzite pe plaiurile Munteniei. Astfel, dările nu au fost crescute, în schimb clerului și boierilor li s-au impus noi taxe.
Colac peste pupăză pentru obiceiurile locului, dregătorilor li s-a interzis să ceară mită, iar negustorii necinstiți erau amendați și întemnințați.
Citește și: Care domnitor s-a luptat singur cu 40 de turci? S-a opus cedării Bucovinei către Imperiul Habsburgic
De asemenea, Mavrogheni a înființat o armată a țării - firește, pentru a-i sprijini militar pe turci - aceasta fiind formată din 10.350 de soldați care - tot paradoxal - erau îmbrăcați după moda occidentală și purtau inclusiv peruci pe cap.
El a modernizat cât a putut, și Bucureștiul, care a ajuns să fie dotat cu o rețea de cișmele, lucru destul de rar în epocă, dar și locuri de promenadă.
A rămas faimoasă „cișmeaua lui Mavrogheni”, un havuz, adică un bazin de apă descoperit- ce se afla în curtea Bisericii Izvorul Tămăduirii, ridicată de domnitor la 1787.
Cunoscută și ca „biserica lui Mavrogheni”, ea se afla la marginea de atunci a Capitalei, iar, la ora actuală, pe artera scurtă din laterala Muzeului Țăranului Român, legând Calea Victoriei de Bd. Ion Mihalache.
Biserica Izvorul Tămăduirii, ridicată de Nicolae Mavrogheni în 1787 - Foto: umblu-teleleu.ro
O altă fațetă a personalității lui Mavrogheni a constituit-o excentricitatea sa, în strânsă legătură cu dorința de a-i batjocori pe boierii care nu-l priviseră cu ochi buni din start.
Astfel, printre faptele sale legendare, inspirat cel mai probabil de împăratul roman Caligula, el și-a făcut calul boier, acordându-i demnitatea de clucer, care, în mod normal, era dregătorul care se ocupa cu aprovizionarea Curții Domnești, scrie unitischimbam.ro.
Extravaganțele sale nu s-au oprit aici. Domnitorul obișnuia să meargă prin București cu o trăsură trasă de doi cerbi ce aveau coarnele poleite cu aur.
Ghinionul lui Mavrogheni a fost izbucnirea războiului ruso-austro-turc, care s-a derulat între 1787-1792,
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
Totuși, nu s-a descurcat deloc rău, nici în acel context, Mavrogheni fiind numit comandantu armatei otomane, prin intervenția aceluiași protector al său, marele amiral Hassan Pașa.
În Muntenia au fost trimise trupe, alături de care oastea formată de domn a reușit să facă față austriecilor, însă doar până în toamna lui 1789, când aceștia au ocupat țara.
Mavrogheni s-a retras la sud de Dunăre, dar aici avea să fie executat de turci, printr-o manevră a marelui vizir Celebi Hasan, un opozant al său, care a profitat și de moartea protectorului domnitorului, amiralul Hassan Pașa.
Astfel, la 30 septembrie 1790, fostul domn a fost sugrumat, apoi decapitat, în satul Byala, la 30 km sud de Vidin, din ordinul sultanului Selim al III-lea, pentru insubordonare faţă de Imperiul Otoman, dar execuția s-a bazat pe un firman fals atribuit sultanului de către marele vizir.
Deși a domnit doar patru ani, Nicolae Mavrogheni a intrat în istoria noastră drept un personaj spectaculos de atipic, cu multe fapte bune făcute pentru țară, mai ales când vorbim despre un fanariot.
