Ce secrete ascunde statueta din România unică în lume? Are 8.000 de ani vechime și a fost descoperită în 1956 pe dealurile din zona Cernavodă, în Dobrogea. De atunci, alături de perechea sa, a devenit faimoasă în toată lumea, dar încă ascunde mistere mai puțin cunoscute.
Ce secrete ascunde statueta din România unică în lume? Are 8.000 de ani vechime
În 1956, o echipă de arheologi condusă de profesorul Dumitru Berciu făcea o descoperire uluitoare la Cernavodă, pe Dealul Sofiei.
Dintr-un mormânt aflat într-un cimitir de inhumație din epoca neolitică, au fost scoase la lumină, după milenii de așteptare, două figurine de lut ars.
Ele aparțineau culturii Hamangia, care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, județul Tulcea.
Citește și: Misterul „Vasului cu îndrăgostiți” descoperit în România: Vechi de 6.000 ani, e unic în lume
Figurinele sunt considerate adevărate capodopere ale artei primitive universale, iar specialiștii le-au datat ca având o vechime de aproximativ 6.000 de ani, fiind modelate, cel mai probabil, în timpul Epocii de Piatră, scrie editiadedimineata.ro.
Prima dintre ele reprezintă un bărbatul care stă pe un mic taburet cu coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini, într-o poziție ce imită foarte bine actul gândirii.
De aceea a și fost denumită „Gânditorul de la Hamangia”.Statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul „Gânditorului”.
Perechea acestuia înfățișează o femeie așezată alături - de aceea a fost botezată „Femeie șezând” - direct pe sol, probabil consoarta bărbatului.
Despre cele două statuete se consideră că au fost create drept ofrandă pentru viața de după moarte.
Legătura cu numărul de aur și Pi
În aproximativ cinci ani de la descoperirea lor, acestea au devenit celebre în toată lume. Ele au fost expuse în muzee din mari capitale precum Londra, Atena, Paris sau New York,
Oamenii care au dus la crearea culturii Hamangia conform notărilor făcute de Dumitru Berciu, erau crescători de animale sau cultivatori de plante.
„Gânditorul de la Hamangia” alături de perechea sa, „Femeie șezând” - Foto: jurnaldedrajna.ro/editiadedimineata.ro.
„Economia lor avea totuşi încă un pronunţat caracter vânătoresc. La baza organizării lor sociale stătea ginta matriarhală. Oamenii culturii Hamangia ajunseseră să aibă o concepţie bine conturată despre viaţă şi moarte, îngropându-şi morţii în cimitire, separate de aşezările celor vii, aşa cum este, de pildă, cimitirul de la Cernavodă, unde au fost descoperite până acum circa 400 de morminte de inhumaţie, fiind cel mai vechi şi cel mai întins din toată Europa sud-estică”, sria profesorul Berciu, conform adevarul.ro.
Dar „Gânditorul de la Hamangia” nu este o statuetă foarte veche oarecare. Analizele ulterioare au scos la iveală numeroase aspecte fascinante.
Citește și:Misterul spadei de aur descoperită în România. E veche de 3.700 ani și e unicat în Europa
În primul rând, figurina s-a impus prin formele sale geometrice de invidiat, dar și prin măsurile sale. „Gânditorul” are o înălțime de 113 centimetri și o circumferință de 355 centimetri.
Aceste două numere n-ar avea nimic ieșit din comun, la prima vedere. Dar, atunci când sunt divizate obținem constanta Pi (π), cu o eroare de numai 3 zecimi de milion, potrivit infobrasov.net.
Astfel, 355: 113 = 3,1415929, care este aproape identic cu numărul Pi calculat ca fiind de 3,1415926.
Unde pot fi admirate figurinele
Numărul Pi reprezintă raportul dintre circumferința și diametrul cercului, că este o constantă care se folosește în diferite formule matematice, în fizica și inginerie.
Este acel număr pe care l-am învățat în școală și care are un număr, practic, infinit de cifre după virgulă, oricât am continua împărțirea numerelor din care este obținut.
Specialiștii nu cred că poate fi vorba de o simplă coincidență. Cu atât mai mult cu cât în lumea antică coincidențele nu prea existau, iar atunci când era creat un lucru, se respectau anumite constante și norme.
Aceste numere au fost păstrate cu străşnicie de iniţiaţii vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu şi de învăţaţi geto-daci, codificate şi în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia.
Citește și: Enigma sabiei lui Ștefan cel Mare: Arma primită de la Papa să salveze creștinătatea a ajuns la turci
Prin urmare, înălţimea „Gânditorului” nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoşii noştri aveau cunoştinţe de matematică şi geometrie.
Mai mult, această operaţie de obţinere a lui Pi din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relaţiei fundamentale.
Dar, mai mult de atât, lăţimea care cuprinde gâtul şi ceafa care sunt plate este egală cu anvergura deschiderii picioruşelor scăunelului.
De aseenea, în parametrii lăţimii gâtului se dezvăluie o valoare şi o unitate de măsură de excepţie: numărul de aur, adică 1,6180339, mai scrie sursa citată.
Numărul de aur, numit și Phi, se găsește în toate lucrurile. Proporția corpului uman, a plantelor, a animalelor, respectă numărul de aur, care este considerat o veritabilă cheie ascunsă a explicării universului.
În anul 2000, „Gânditorul de la Hamangia” a fost inclus de UNESCO pe „lista scurtă” a celor 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
Astfel, statueta din Dobrogea ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spaţiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizaţie extraterestră.
Citește și: Enigma piramidelor din România, care ar fi niște morminte de uriași. Au aproape 30 de metri înălțime
La ora actuală, cele două statuete se află în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din Capitală.
De asemenea, în cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța este expusă o copie a celor două remarcabile figurine.
