Cel mai lung Conclav de alegere a unui Papă a început în 1268 și s-a terminat abia în 1271, odată cu desemnarea lui Grigore al X-lea. De atunci, unele reguli au fost schimbate la Vatican, dar găsirea unui nou Suveran Pontif depinde de inspirația, dar și de jocurile de putere din culise ale cardinalilor electori.
Cel mai lung Conclav de alegere a Papei a durat 3 ani. Cum se desfășoară votul cardinalilor?
La două-trei săptămâni după funeraliile Papei Francis, programate sâmbătă, 25 aprilie, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a organiza un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă.
În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor.
Citește și: Cine este singurul român din Colegiul Cardinalilor de la Vatican? De ce nu poate deveni Papă?
Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european din ultimii 1 300 de ani.
Promulgată de Papa Sfântul Ioan Paul al II-lea la 22 februarie 1996, Constituția Apostolică „Universi Dominici Gregis” a revizuit și actualizat normele în vigoare până atunci cu privire la succesiunea apostolică în Scaunul lui Petru, care fusese reglementată de Constituția Apostolică „Romano Pontifici Eligendo” din 1975 a Papei Paul al VI-lea.
Cardinalii electori se reunesc în Conclavul pentru alegerea unui nou Papă în Capela Sixtină din Palatul Apostolic de la Vatican - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Constituția „Universi Dominici Gregis” a introdus trei schimbări principale, potrivit vaticannews.va:
1. Pentru întreaga durată a alegerilor, reședințele cardinalilor electori și ale celor implicați în asigurarea bunei desfășurări a alegerilor se află în Casa Santa Marta din Vatican. Anterior, cardinalilor nu li se permitea să părăsească Capela Sixtină pentru întreaga durată a procesului de votare.
2. Cardinalii electori își pot exprima votul pentru alegerea Papei numai prin vot secret. Sunt astfel abolite opțiunile oferite de reglementările anterioare pentru o alegere prin „aclamare” sau „inspirație” (quasi ex inspiratione), care au fost considerate că nu mai sunt adecvate pentru a reflecta gândurile unui corp electoral atât de extins și divers.
Alegerea „prin compromis” (per compromissum) a fost, de asemenea, eliminată, deoarece era dificil de pus în aplicare și putea conduce la un anumit grad de iresponsabilitate în rândul alegătorilor, care, în acest caz, nu ar fi fost obligați să exprime un vot personal.
Citește și: Legenda bisericii unde Papa Francisc va fi înmormântat. 7 Suverani Pontifi au fost îngropați aici
În cadrul acestei metode de alegere, în cazul în care mai multe runde de vot nu reușeau să producă un candidat cu majoritatea necesară, cardinalii electori puteau conveni în unanimitate asupra unui compromis, adoptând un alt criteriu de majoritate.
3. În ceea ce privește voturile necesare pentru alegerea validă a noului Papă, punctul 75 din Universi Dominici Gregis stabilea inițial că, după al 33-lea sau al 34-lea tur de scrutin, dacă nu se ajungea la un consens, votul putea continua, fiind suficientă doar o majoritate absolută.
Totuși, această ultimă dispoziție a fost modificată de Papa Benedict al XVI-lea în 2007. Aceasta a restabilit regula tradițională conform căreia, pentru o alegere validă a noului Papă, este întotdeauna necesară o majoritate calificată de două treimi din voturile cardinalilor electori prezenți.
Desemnarea noului Papă de Conclav are loc în Capela Sixtină
La 21 aprilie 2025, Colegiul Cardinalilor includea 135 de cardinali electori (Universi Dominici Gregis a stabilit o limită de 120 de cardinali electori), dintre care 108 au fost numiți de Papa Francisc, și 117 neelectori,.
Sunt excluși cei care au împlinit deja 80 de ani în ziua în care începe „Sede Vacante” („Vacanța scaunului”), cum este și cazul cardinalului român Lucian Mureșan, arhiepiscop și mitropolit al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia, arhiepiscop major al Bisericii române unite cu Roma, greco-catolică, în vârstă de 93 de ani.
Cu toate acestea, cardinalii de peste 80 de ani pot participa în continuare la reuniunile pregătitoare (congregațiile generale care preced alegerile).
Citește și: Cum a trăit Papa Francisc: pantofi simpli, ceasuri de plastic și un Ford Focus albastru
Colegiul Alegătorilor este format exclusiv din cardinali. Conclavul, ca „instituție străveche”, este confirmat ca loc de alegere a noului Papă. Ioan Paul al II-lea a reafirmat structura sa esențială și a dispus ca toate procedurile de alegere să aibă loc exclusiv în Capela Sixtină a Palatului Apostolic.
Dificultatea alegerii unui papă nu a fost niciodată mai evidentă decât la mijlocul secolului al XIII-lea, când un conclav a durat aproape trei ani, mai exact 33 de luni.
Aceasta a început în 1268 și s-a încheiat în 1271, când a fost ales în cele din urmă Grigore al X-lea.
Pentru a grăbi conclavul, locuitorii au smuls acoperișul clădirii în care deliberau cardinalii și le-au limitat mesele la pâine și apă.
În cadrul Conclavului au loc maximum patru sesiuni de votare pe zi, pentru alegerea noului Papă fiind necesare două treimi din voturi - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
În încercarea de a evita repetarea situației, Grigore a decretat în 1274 că cardinalii vor primi o singură masă pe zi dacă conclavul se prelungește peste trei zile.
Pâinea, apa și vinul ar fi fost incluse în meniu dacă conclavurile depășeau opt zile.
În zilele de astăzi, chiar dacă mesele servite la hotelul Vaticanului nu sunt copioase, cardinalii nu rămân niciodată flămânzi – indiferent de cât timp durează conclavul.
Totuși în secoul al XVIII-lea, un alt Conclav a durat patru luni, ceea ce a însemnat că mai toți cardinalii prezenți au pierdut serios din greutate de-a lungul lucrărilor acestuia.
Dacă cel mai lung Conclav a durat aproape 3 ani, înainte de 1274 au existaat momente în care un Pontif era ales în aceeași zi cu moartea predecesorului său.
Dar, după aceea, Biserica a decis să aștepte cel puțin 10 zile înainte de primul vot. Această perioadă a fost extinsă ulterior la 15 zile pentru a da timp tuturor cardinalilor să ajungă la Roma.
Cel mai rapid Conclav care a respectat regula celor 10 zile pare a fost alegerea lui Iulius al II-lea din 1503. Potrivit istoricului Vaticanului Ambrogio Piazzoni. acesta a fost ales în doar câteva ore.
Citește și: Cine sunt cei 7 martiri români beatificați de Papa Francisc ? „Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Mai aproape de noi, Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc, în 2013, a durat aproximativ 24 de ore și a necesitat cinci sesiuni de vot, conform politico.eu.
În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său plafon pictat de Michelangelo, este sigilată fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru, la propriu.
Aceștia vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-și numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir din vârful altarului.
Dacă niciun candidat nu primește majoritatea necesară de două treimi, are loc o altă rundă de vot. Pot exista până la patru runde de votare pe zi.
După numărarea buletinelor de vot, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin coșul de fum către lumea exterioară.
Fumul negru înseamnă că încă nu a fost ales un nou papă, în timp ce fumul alb e semnalul că a fost desemnat un Suveran Pontif, veste așteptată cu sufletul la gură, de obicei, de zecile, chiar sutele de mii de credincioși care se adună în Piața Sf. Petru la un asemenea eveniment.
Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul latin Habemus papam, care înseamnă „Avem un Papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere la miile de credincioși nerăbdători.
Apoi, proaspăt ales, după ce și-a ales un nume papal - cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor - și a îmbrăcat o haină albă, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului. Și astfel, din acel moment, lumea catolică are un nou lider.
