Cine a fost călugărul care a ajuns domnitor al Țării Românești? Deși a condus principatul aproape un deceniu, a rămas un voievod uitat, pe nedept, de posteritate. Pentru ca ironia crudă a soartei să fie deplină și-a găsit sfârșitul și a fost înmormântat tocmai în Egipt, deși a ctitorit numeroase biserici în țara pe care o stăpânise.
Cine a fost călugărul care a ajuns domnitor al Țării Românești? De ce a fost înmormântat în Egipt?
Știm că nu trebuie să aștepți recunoștință nici de la memoria oamenilor, nici de la istorie. Adesea, cu unele excepții, cei care rămân bine conturați în posteritate sunt mai degrabă cei care au avut o viață plină de decizii controversate, au declanșat războaie sângeroase ori genocide.
În schimb, „elevul” cuminte și silitor rămâne într-un sertar uitat al istoriei. E și cazul celui cunoscut ca Radu Paisie, căruia i s-a mai spus și Petru de la Argeș, voievod al Țării Românești, cu mici întreruperi, vreme de un deceniu, între 1535-1545.
Nu se cunoaște anul nașterii sale, dar a fost fiul altui domn important, Radu cel Mare, care a mai avut încă patru băieți făcuți nu neapărat cu aceeași mamă, cu toții ajungâng pe tronul țării.
Acest Radu - care, de fapt, fusese botezat Petru la naștere - a avut o tinerețe mai aparte față de alte vlăstare de domnitor.
Citește și: Care fiică de domnitor a ajuns sultană? A fost soția nepotului lui Suleyman Magnificul
Înainte de a urca pe tron, a fost călugăr la Mănăstirea Curtea de Argeș, sub numele de Paisie. De aici provine și celălalt nume al său reținut de istorie, Petru de la Argeș.
Alegerea sa ca domnitor a fost o surpriză la acel moment, în 1535, fiind preferat de boieri datorită caracterului său drept și pios, conform curiozitati.eu.
El i-a urmat pe tronul țării unui alt frate de-ai săi, Vlad Vintilă care, după trei ani petrecuți în scaunul domnesc, a murit pe neașteptate.
Petru și-a ales numele de domnitor de Radu, fiind al șaptelea Radu de pe tronul Munteniei. Așa a intrat în istorie drept Radu Paisie.
Radu Paisie, împreună cu fiul său cel mai mare, Marcu, pe care l-a asociat la domnie în 1436 - Foto: arhiva
Domnia sa a fost marcată de numeroase provocări, mai ales din cauza Imperiului Otoman, aflat în plină expansiune sub conducera lui Suleyman Magnificul, care exercita o presiune constantă asupra Țării Românești.
La un an după urcarea pe tron, l-a asociat la domnie pe fiul său mai mare, Marcu, cei doi fiind reprezentați într-o frescă din biserica mănăstirii Curtea de Argeș.
Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române
Dar, după 1543, acest Marcu dispare din istorie: potrivit unui document turcesc din 1560, el ar fi trecut la islam, stabilindu-se în Imperiul Otoman, conform galeriaportretelor.ro.
Radu Paisie a încercat să mențină un echilibru fragil între supunere și rezistență, căutând alianțe cu puterile creștine vecine.
În 1541, țara a primit o lovitură dură, prin care i s-a slăbit poziția strategică și economică, turcii ocupând Brăila și transformând-o în raia.
Încercând o echilibrare a forțelor, Radu Paisie a încheiat, în 1543, o alianță cu Ferdinand I, arhiducele Austriei, în speranța de a obține sprijin împotriva otomanilor. Această alianță, însă, nu a adus rezultatele scontate, iar presiunea otomană a continuat să crească.
Pe plan intern, Radu Paisie s-a confruntat cu intrigi și lupte pentru putere. Boierii, în veșnica lor nemulțumire contra oricărui domnitor care acționa contra intereselor lor, au încercat să-l înlăture de pe tron.
Motivele revoltei erau politica externă a voievodului și - ceea ce-i durea cel mai mult, de fapt, creșterea taxelor.
În 1544, o răscoală condusă de boierii pribegi Laiotă Basarab și Stroe a fost înăbușită cu greu de domnitor. Dar a fost doar preambulul a ceea ce avea să urmeze în anul următor.
Astfel, în 1545, Radu Paisie pierde în cele din urmă tronul, fiind înlăturat de un frate de-ai săi, Mircea Ciobanul, care a primit sprijinul decisiv al otomanilor.
Resemnat cu soarta sa, Radu a fost exilat de turci tocmai în Egipt, cel mai probabil în Alexandria, marele oraș creat și botezat după nemuritorul Alexandru cel Mare, unde fostul voievod și-a găsit sfârșitul, în același an, 1545.
A fost înmormântat tot acolo, dormindu-și somnul de veci în pământ străin, deși a ctitorit, în timpul domniei, numeroase mănăstiri și biserici în Țara Românească.
Citește și: Care domnitor și-a făcut calul boier? Îi trăgea în țeapă pe hoți și pe criminali. A interzis mita
Printre ele se numără mănăstirea Valea din Țițești, județul Argeș, Mislea - din Prahova și Coșoteni (fostă Drăgănești) - din Teleorman, tot el fiind cel care a finalizat lucrările de ridicare a Mitropoliei din Târgoviște.
Totuși, cea mai importantă moștenire rămasă de la fostul voievod a fost, de fapt, nepotul său, nimeni altul decât Mihai Viteazul, fiul unui alt băiat de-ai lui Radu Paisie, Pătrașcu cel Bun.
