Cine a fost cel mai bătrân domnitor din Țările Române? A devenit una dintre firuile imnportante ale istoriei noastre, dar nu prin faptele de vitejie, ci pentru că a fost tatăș uneia dintre cele mai luminate minți ale acestui neam. El, în schimb, era practic analfabet, neștiind decât să-și scrie numele.
Cine a fost cel mai bătrân domnitor din Țările Române? Era analfabet și tatăl unui mare cărturar
Atunci când spunem Cantemir ne vine în gând, de regulă, doar numele marelui cărturar și domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir.
Dar acesta i-a urmat pe tronul țării, în prima domnie - foarte scurtă, între martie - aprilie 1693 - tatălui său, Constantin Cantemir.
Nu putea fi o deosebire mai mare între un părinte și feciorii săi, Antioh și, mai ale Dimitrie, ambii ajunși domnitori, dar ultimul devenind și unul dintre marii învățați ai vremurilor.
Originea neamului Cantemiriștilor a fot subiect de controversă pentru istorici, unii atribuindu-le o ascendență tătărească, precum AD Xenopol.
Citește și: Cine a fost singurul călugăr care a domnit în Țara Românească? A fost frate cu Vlad Țepeș
În schimb, cronicarul Ion Neculce scria că se trăgeau „dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni, în judeţul Fălciului”.
Cercetări mai recente au indicat faptul că C. Cantemir s-a născut într-o familie de boiernaşi din Ţara de Jos, un strămoş al său, Pătru Silişteanu, fiind menţionat încă în documentele de pe timpul lui Ştefan cel Mare.
Constantin Cantemir s-a născut în 1612 în localitatea Silişteni. De tânăr s-a înrolat ca mercenar în armata polonă unde a servit timp de şaptesprezece ani ajungînd „rotmistru” sau căpitan de cavalerie.
Pe timpul lui Eustratie Dabija, revine în Moldova unde obţine dregătorii importante. În 1668 se căsătorește cu Ana Bantâş, cu care va avea doi copii – Antioh şi Dimitrie, conform moldovenii.md.
Prin acest mariaj C. Cantemir se înrudea cu cîteva dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Moldova, precum şi cu domnii Eustratie Dabija şi Gheorghe Duca.
Deși el era needucat, Constantin Cantemir a avut grijă să ofere învățătură bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir.
După mazilirea lui Dumitraşco Cantacuzino la 1685, Constantin Cantemir, ajunge să ocupe tronul Moldovei, sprijinit de turci.
Avea deja vârsta de 73 de ani, astfel că este cel mai bătrân domnitor din Țările Române la momentul în care a ajuns la conducerea uneia dintre cele două pricipate române.
Citește și: Care a fost domnitorul cu cea mai scurtă domnie din Țările Române? De ce a sfârșit la mănăstire?
Se pare că unul dintre marile merite pentru care a fost preferat de Înalta Poartă, a fost faptul că, la 1672, ar fi salvat haremul sultanului Mahomed al IV-lea, care era să fie acaparat de polonezi după bătălia de la Hotin.
Pentru această ispravă, a devenit favoritul otomanilor după îndepărtarea lui Dumitraşco Cantacuzino.
Și mai era un element ce a cântărit în favoarea sa: marii boieri considerau că-l puteau manipula ușor, pentru că nu avea avere sau moșii, era în vârstă și nici vreun sprijin de la rude de neam mare.
L-a executat pe marele cărturar Miron Costin
Ion Neculce, în „Letopisețul Țării Moldovei”, se exprimă astfel despre alegerea ca domn a lui Constantin vodă de către boieri.
„Au socotit cu toții pre Constantin Cantemir cliuceriul, fiind om bătrân, ca de șaptedzăci de ani și om prost, mai de gios, că nice carte nu știa, socotind boierii că l-or purta pre cum le va fi voia lor. Și de va fi rău, încă nu va trăi mult, că era bătrân. Că alții mai de cinste și mai de neam nu priimia să fie domn”, scria cronicarul.
Tot lui Neculce îi aparține și descrierea noului domn : „era sănătos, mânca bine şi be bine... La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăie pînă la o vreme, pentru că era om de ţară şi-i ştie pe toţi, tot anume pre careli cum era”.
În plan intern, Constantin Cantemir a încercat să stîrpească hoţiile şi banditismul și a introduc câteva biruri noi. În politica externă a rămas fidel turcilor, dar a avut o atitudine duplicitară.
Astfel, a participat de partea Imperiului Otoman la luptele cu polonezii și austriecii, dar le comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor planurile acestora.
Constantin Cantemir era, practic, analfabet, știind doar să-și scrie numele. „A învățat doar să iscălească”, notează același Neculce.
Dar prin educația dată fiilor - și mai ales lui Dimitrie 0 a ajuns tatăl uneia dintre cele mai luminate minți ale acelor timpuri și ale istoriei noastre.
Marea pată a domniei sale a fost executarea prin decapitare, fără nicio judecată, a marelui cărturar și boier, Miron Costin, alături de fratele acetuia, Velicico Costin.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
I-a bănuit de complot - lucru adevărat doar în cazul lui Velicico - și a acționat violent, la beție, așa cum îi era felul, de fapt.
Miron Costin n-a avut nicio poibilitate să-și arate nevinovăția, fiind riedicat de acasă,. lăsat doar să se spovedească și omorât.
Fapta devine și mai crudă, dacă șinem cont că, exact în acea perioadă, Costin organiza înmormântarea soției sale, nefiindu-i permisă nici măcar amânarea execuției după îngroparea acesteia.
Mai mult, Miron Costin tocmai când se pregătea să-şi însoare fiul mai mic, Pătraşcu, cu domniţa Safta, şi să devină astfel cuscrul domnului, potrivit istoriiregasite.wordpress.com.
Constantin Cantemir, în schimb, a fost printre rarii domni care și-au dat obșescul sfârșit cât se afla încă pe tron, după mai bine de opt ani de domnie.
A murit la 16 martie 1693, iar mai târziu osemintele sale au fost aduse la mănăstirea Miera, din actualul județ Vrancea, una dintre ctitoriile sale.
