Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române? Decizia care i-a adus moartea

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 11.01.2025 - 08:22
Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române - Foto: basilica.ro
Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române - Foto: basilica.ro
Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române
Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române

Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române? În istoria României exist, firește, multe nume de voievozi care au sfârșit tragic, au fost trădați mișelește ori înșelați chiar de cei pe care-i considerau prieteni. Dar cazul acestui personaj le întrece pe toate.

SHARE

Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române? Numele său, aproape sigur, nu spune mai nimic majorității românilor, poate doar celor care mai trec prin lăcașurile de cult ctitorite de el. Destinul său a fost marcat atât de măreție și înțelepciune, cât și  - din păcate pentru el - de o decizie curajoasă, dar care s-a dovedit a fi total eronată. 

Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române? Decizia care i-a adus moartea

S-a născut în 1590 și nu era odraslă de domnitor, deși tatăl său a fost un mare boier - mare postelnic, mai exact - adică persoana cea mai apropiată voievodului, cel care se ocupa de iatacu acestuia și, mai târziu, îi organiza audiențele.

În același timp, prin mama sa, făcea parte din familia și dinastia Movileștilor, ceea ce i-a permis să ocupe tronul Moldovei.

Numele său - Miron Barnovschi. Cum spuneam, probabil că nu vă spune mare lucru, deși ar trebui să fie un sfânt celebrat al Bisericii Ortodoxe Române.

Barnovschi a avut două domnii în Moldova, prima între 1626 - 1629, iar cea de-a doua, foarte scurtă, aprilie - iulie 1633.

Înrudirea cu cu familia domnitoare a Movileștilor. a fost și cauza pentru care, după preluarea domniei, se va intitula „Io Miron Barnovschie Moghilă voevod”.

A fost ales domn de marii boieri ai Moldovei, în ianuarie 1626, după moartea lui Radu Mihnea. 

Citește și: Cine a fost domnitorul cu cele mai multe domnii în Țările Române? S-au întins pe patru decenii

A contat mult și faptul că, deși avea aproape 36 de ani, era „fără coconi”, adică fără fii, deci nu prezenta primejdia stabilirii unei domnii ereditare, marea temere a boierimii.

Din scaunul domnesc, Miron Barnovschi a promovat o serie de măsuri favorabile în parte boierimii mici, curtenilor, dar și țăranilor.

În timpul său, Iaşul a devenit capitala Moldovei, în sensul deplin al cuvântului. A fost primul domnitor care a adus țării o deschidere europeană, prin înrudirea sa cu mari familii boiereşti din Polonia şi Austria, potrivit doxologia.ro.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi din Iaşi, unde a fost găsit mormântul ce se presupune a fi al lui Miron Barnovschi - Foto: doxologia.ro

Tot în perioada sa a fost redactat şi adoptat primul cod de legi, în sens de Constituţie. De asemenea, au fost date legi cu privire la scăderea dărilor, starea breslelor şi a meseriaşilor, dar şi alte reforme cu caracter juridic.

În politica externă, Miron Barnovschi s-a orientat spre Polonia, de care-l apropiau și legăturile de familie. În septembrie 1626 s-a căsătorit cu fiica castelanului de Cameniţa, o zonă din Ucraina de azi, ce aparținea pe atunci regatului polonez, dobândind moșii întinse acolo.

Domnitorul, decapitat pentru că nu s-a lepădat de ortodoxie

El a acordat privilegii speciale negustorilor poloni, care au fost chemați la iarmaroacele din Moldova și ținea la curent Coroana poloneză cu toate mișcările turcilor și tătarilor. 

Barnovschi a fost și ctitorul mai multor lăcaşe religioase. El este amintit ca fiind un om care iubea rugăciunea, în multe nopți domnitorul fiind văzut îngenunchiat în fața sfintelor icoane.

A ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iaşi – care astăzi îi poartă numele - Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Hangu de pe Valea Bistriţei, a finalizat construirea Mănăstirii Dragomirna şi a contribuit la construcţia bisericii Stavropighiei din Lvov, potrivit aceleiași surse.

În 1629, într-o mișcare surprinzătoare, dar plină de înțelepciune, a renunțat de bunăvoie la tron, lucru destul de neobișnuit pentru voievozii noștri.

Citește și: Cine a fost cel mai bătrân domnitor din Țările Române? Era analfabet și tatăl unui mare cărturar

Motivul esențial a fost refuzarea cererii marelui vizir de a adăuga la plata tributului un bacşiş de 20.000 de galbeni. Astfel, Barnovschi s-a retras în pace pe moșiile sale din Polonia.

Și ar fi putut avea o viață lungă și îmbelșugată, dacă, patru ani mai târziu, n-ar fi cedat rugăminților marilor boieri, care l-au rechemat pe tronul țării, alegându-l iar domnitor.

În ciuda riscurilor evidente într-o epocă sângeroasă și instabilă, în care domnitorii principatelor nu știau dacă apucă și următorul răsărit ori spus, a acceptat să-și asume din nou responsabilitatea domniei.

A lăsat în urmă un trai comod și îmbelșugat și o viață sigură, într-o țară care-i devenise a doua casă. 

Și cum nu-i plăcea să se afle în situații ambiguue, Barnovschi a hotărât să meargă personal la Constantinopol, pentru a obţine recunoaşterea Înaltei Porţi. O a doua decizie curajoasă, dar la fel de purtătoare de ginion, ca și cea a revenirii pe tron.

Drumul a început la 3 mai 1633 şi a durat până la 20 iunie. Deşi a fost avertizat de Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, de faptul că Vasile Lupu i-a pus la cale pieirea, Barnovschi şi-a continuat netulburat drumul spre Istanbul.

Dar avertismentul lui Matei Basarab s-a dovedit cât se poate de real. Abia ajuns în capitala Imperiului Otoman, Barnovschi a fost arestat și ținut câteva zile în temnița Edikule („Șapte turnuri”), timp în care și-a scris testamentul. 

La 2 iulie 1633, la doar 43 de ani, a fost executat prin decapitare, după a refuzat ca, în faţa sultanului Murad al IV-lea, să se lepede de ortodoxie şi să treacă la islam.

Pedeapsa a continuat și după moarte, ultima dorință fiindu-i refuzată. Domnitorul ar fi vrut ca trupul să-i fie îngropat la Mănăstirea Dragomirna, dar a fost înmormântat, pentru început, în cimitirul Patriarhiei din Constantinopol. 

Ulterior, tocmai Vasile Lupu, care a ajuns domn al Moldovei în 1634, dorind probabil să îndrepte măcar o frântură din răul pe care îl făcuse, dar și impresionat de soarta și atitudinea lui Barnovschi, i-a adus osemintele în ţară.

Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș

Dar, vreme de secole, locul mormântului său a rămas necunoscut. Cu toate acestea, săpăturile arheologice făcute în 1996, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi din Iași, au scos la iveală, din pardoseala bisericii, un mormânt considerat a-i aparţine fostului domnitor al Moldovei.

80 de ani mai târziu, în 1717, o soartă asemănătoare avea să aibă și domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, alături de alături de cei patru fii ai săi și de Ianache Văcărescu, cumnatul și vistiernicul domnului, după ce a refuzat să se lepede de credința străbună pentru a-și salva viața.

Dar dacă, între timp, Brâncoveanu și ceilalți martiri au ajuns - pe bună dreptate de altfel - în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române, pe ghinionistul Miron Barnovschi l-a acoperit doar o lespede uitată de mormânt și uitarea.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te