Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său? A murit la 17 ani

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 08.09.2024 - 17:52
Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său - Foto: Arhiva
Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său - Foto: Arhiva

Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său? Există câteva cazuri de voievozi ai Țărilor Române care au domnit prea puțin sau fără nicio faptă remarcabilă, dar au rămas în posteritate prin cu totul altceva. Este și cazul acestui personaj.

SHARE

Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său? A avut o domnie și o viață prea scurte pentru a fi avut timp de vreo faptă glorioasă pe câmpul de luptă ori măcar pentru a ctitori vreo mănăstire ori biserică. Cu toate acestea, când veți afla numele său, probabil că mulți îl veți recunoaște din cu totul alte motive.

Cine a fost domnitorul intrat în istorie doar printr-o carte scrisă de tatăl său? A murit la 17 ani

Numele său a fost Teodosie și a fost domn al Ţării Româneşti pentru aproximativ doar patru luni, între septembrie 1521 și ianuarie 1522.

Mai mult, și-așa efemera-i domnie, i-a mai fost întreruptă pentru o lună de către Vlad Călugărul, ridicat în scaun de boierii buzoieni şi de boierii pribegi în Moldova.

Până aici, nimic spectaculos. Dar atenția s-ar putea să vă fie captată după ce veți afla că a fost fiul voievodului Neagoe Basarab  - care a domnit între 1512 - 1521 - şi al doamnei Despina Miliţa, din familia despoţilor sârbi Brancovici, călugărită apoi ca maica Platonida.

Citește și: Cine era domnitorul care s-a luptat cu voievodul Moldovei pentru o femeie? Asasinat într-o biserică

La 15 septembrie 1521, Neagoe Basarab se stingea din viaţă şi era urmat la tron de prea tânărul său fiul său, Teodosie, care avea doar 16 ani, dacă dăm crezare surselor care-i plasează nașterea pe la 1505.

De numele lui Neagoe Basarab se leagă două monumente de o valoare excepţională lăsate posterității: unul în domeniul arhitecturii, celălalt în plan cultural.

Primul se referă la măreaţa biserică episcopală de la Curtea de Argeş, locul unde este și înmormântat, alături de soția sa, Doamna Despina, de fiica lor, Stana, dar și de un alt voievod, Radu de la Afumați, soțul altei fiice a lui Neagoe Basarab, Ruxanda.

În perioada monarhiei, biserica a devenit și necropolă regală, aici dormindu-și somnul de veci Regele Carol I, soția sa, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand și Regina Maria.

În anii noștri, Casa Regală a decis ridicarea, în apropiere, a unei noi necropole regale, unde odihnesc Regele Mihai și soția acestuia, Regina Ana.

Lângă mormântul fiului său, din 2019, se află depuse și osemintele Regelui Carol, aduse inițial în țară, din Portugalia, în 2003.

Neagoe Basarab cu soția sa, Doamna Despina, zugrăviți alături de ctitoria voievodului de la Curtea de Argeș - Foto: historia.ro

A doua mare realizare culturală a lui Neagoe Basarab se leagă de o carte unică în lumea medievală a sud-estului Europei, conform romania-misterioasa.ro. Este vorba despre cunoscuta „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”.

Cartea a fost concepută de Neagoe Basarab pentru a-i servi drept îndreptar fiului său Teodosie, dar și urmașilor săi.

Citește și: Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? Era de origine italiană

Lucrarea este scrisă între 1519 și 1521, în limba slavonă, dar cu caractere chirilice. Este compusă din două părți: una pilduitoare, bazată pe întâmplări biblice, iar cea de-a doua constituită sub forma sfaturilor către fiul său Teodosie, într-un adevărat tratat de administrație, politică, dar și de conduită morală și spirituală necesare unui tânăr voievod.

Cu toate aceste învățături extraordinare, fiul lui Neagoe Basarab, s-a dovedit a fi un domnitor șters, lipsit de importanță și a rămas în istorie doar ca destinatar al extraordinarei lucrări a părintelui său, scrie historia.ro.

Teodosie, ajuns necopt pe tron, nu va reuși să pună în aplicare prea mult învățăturile tatălui său, domnind, cum am arătat, foarte puțin. În plus, dincolo de vârsta-i fragedă, el a avut și o sănătate precară.

Inițial, s-a aflat sub tutela unchiului său, marele ban al Olteniei, Preda Craiovescu, care a fost ucis însă în lupta de la Tărgoviște, desfășurată la puțină vreme după urcarea pe tron a lui Teodosie, tot în septembrie 1521.

Acum intervine pauza de o lună din cele abia patru luni de domnie ale sale. Teodosie s-a retras spre Dunăre și, cu ajoturl lui Mehmed Beg, pașa de Nicopole, și-a recucerit tronul, intrând, de astă dată, sub tutela mamei sale. Însă lucrurile se vor schimba rapid, din nou, el fiind detronat de Radu de la Afumați.

Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române

Cu protecția aceluiași Mehmed Beg ajunge cu bine, împreună cu mama sa, la Constantinopol, unde avea să moară, la scurtă vreme din cauza tuberculozei, în primăvara lui 1522, la doar 17 ani, potrivit enciclopediaromaniei.ro.

Din păcate, Teodosie nu se odihnește pe veci la Curtea de Argeș, lângă părinții și surorile sale, locul în care a fost înmormântat rămânând necunoscut.

Dar, tot pe veci - sau cât vor dăinui limba și nația română - el va fi mereu „acel” Teodosie, căruia tatăl său i-a scris o carte ce a rămas definitiv în istoria României și în patrimoniul de aur al literaturii noastre.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te