Cine a fost domnitorul supranumit „Grecul”? Marele voievod moldovean a avut, prin fiii săi, mulți nepoți, apoi strănepoți, majoritatea urcându-se pe tronul străbunului lor. Dar destui dintre ei nu i-au semănat și la fapte, așa cum este și cazul personajului istoric de azi.
Cine a fost domnitorul supranumit „Grecul”? Era strănepotul lui Ștefan cel Mare
Alexandru Iliaș este doar un nume de pe lista domnitorilor care cu condus atât în Moldova, cât și în Țara Românească,.
Despre el se știe că era nepotul fostului domn Alexandru Lăpușeanu, care, la rândul lui, fusese nepotul lui Ștefan cel Mare. Acest lucru îl făcea pe Iliaș stră-strănepotul gloriosului voievod moldovean
Nu este cunoscută data nașterii sale, dar cert este că a domnit de două ori în Moldova, între septembrie 1620 şi octombrie 1621, respectiv între decembrie 1631 şi aprilie 1633, mai întâi fiind însă şi voievod al Ţării Româneşti, între septembrie 1616 şi mai 1618.
Citește și: Cine a fost domnitorul care a făcut Craiova capitala Țării Românești? E îngropat în Herson, Ucraina
Această primă domnie, cea din Muntenia, ar fi fost aproape irelevantă, dacă nu s-ar fi terminat într-un mod care-l va urmări pe Alexandru Iliaș și în Moldova, după cum l-au urmărit și pricinile ce au dus la nemulțumirile boierilor pământeni.
Astfel, deoarece îi sprijinea pe greci în funcții ce le aduceau acestora un venit mare, în 1617 a avut loc o mișcare a boierilor împotriva acestora ce a reușit, în cele din urmă, să-l răstoarne pe Iliaș.
A murit sărac, la Istanbul
Dar nu stă multă vreme fără „serviciu”. El obţine tronul Moldovei, în septembrie 1620, ca urmare a asasinării lui fostului domn, Gaspar Graziani, de către boierii moldoveni. La învestirea sa în Moldova, a plătit otomanilor 10 milioane de aspri, în 21 de tranşe și a cheltuit sume imense pentru a se menţine pe tron
Prima sa măsură a fost pedepsirea ucigașilor lui Graziani, ceea ce însă nu i-a consolidat deloc domnia. Și aici acordă mai multe drepturi grecilor, care încep să acapareze puterea politică, în defavoarea boierilor pămînteni. Datorită acestor măsuri, a fost supranumit „Grecul”.
Citește și: Dictatul de la Viena. De ce a leșinat ministrul de externe al României când a văzut harta țării?
Problemele mari apar atunci când Alexandru Iliaș este însărcinat de către sultan cu aprovizionarea armatei otomane, care asedia Hotinul. Nereuşind să se achite de obligaţii, este mazilit şi dus la Istanbul.
Timp de șase ani, Iliaș a stat la Istanbul, așteptînd momentul pentru a reveni la domnie. Pentru a fi acceptat din nou, pe tronul Moldova, boierii l-au obligat, la sfârşitul anului 1631, să respecte o înţelegere cu ei, întărită cu „giurământuri” ale ambelor părţi, făcute la Patriarhie, că-şi vor îndeplini obligaţiile.
De asemenea, hotărăşte, împreună cu adunarea stărilor din Moldova, în 1632, supunerea mănăstirilor la impozitul menit a strânge tributul pentru Poartă.
Abia reinstalat la domnie pe tronul străbunului său, nemulțumit de constrângerile la care fusese supus de boieri, Alexandru Iliaș a început să pună la cale răzbunarea contra acestora.
Astfel, ticluiește asasinarea fruntașilor boierimii moldovene, printre care se numărau vornicul Lupu (viitorul domn Vasile Lupu), dar și cronicarul Grigore Ureche. Dar vestea a ajuns la urechile boierilor care, conduși de vornicul Lupu, au ridicat populația Iașilor împotriva grecilor.
Alexandru Iliaș a fost alungat în aprilie 1633, deoarece ţara, scria cronicarul Miron Costin, „hierbându în greutăţi şi în netocmele, pre lesne s-au pornit şi nu numai curtea, ce şi ţărănimea”.
Tot Miron Costin susţinea că Alexandru Iliaș nu prea se pricepea să conducă ţară şi în plus îşi făcuse un amant în persoana grecului Batiste Veveli, renumit în Balcani pentru practicile sale, lucru care-i revolta pe boierii țării.
Citește și: Cine a fost domnitorul Țării Românești numit Laic Vodă? Primul voievod care s-a luptat cu otomanii
„Dacă s-au aşezat Alexandru-Vodă la scaun (lupul părul schimbă, iară nu firea), tot pre aceia care, ca şi la domnia dentâiu au purces lucrurile. Ce cârpeau boierii cum puteau trebile ţării, iară domnia mai mult îşi petrecea cu Batiste Veveli.
Cum au venit ştire de domnia lui Alexandru-Vodă la boieri, mare mâhniciune şi voie rea în toată curtea, mai ales în boieri, ştiind cu toţii firea acelui domn”, susţinea cronicarul, conform historia.ro.
Alungat de pe tron și din țara străbunilor, Alexandru Iliaș a murit la Istanbul, în aprilie 1666, „sărac și la mare lipsă și cu datorii multe, de pre cum este obiceiul domnilor mazâli, de rămân săraci după ce să mazâlescu”, după cum nota și cronicarul Nicolae Costin, fiul lui Miron.
