Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Nu s-a remarcat prin mari fapte vitejești, deși a domnit aproape 9 ani, iar prin el curgea sângele aprig al Drăculeștilor, fiind strănepotul lui Vlad Țepeș.
A rămas în istorie mai degrabă prin porecla neobișnuită pe care i-a dat-o poporul, ca o răzbunare pentru o măsură luată de acesta.
Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș
Alexandru al II-lea Mircea, poreclit „oaie seacă”, a ocupat tronul Țării Românești ăn perioda iunie 1568 - aprilie 1577, cu o scurtă întrerupere în primăvara lui 1574
Era fiul lui Mircea al III-lea, nepot al voievodului Mihnea cel Rău, ce din urmă fiind fiul lui Vlad Țepeș.
Prin urmare, Alexandru al II-lea era strănepotul temutuui Vlad Țepeș, făcând parte din familia Drăculeștilor, înființată de Vlad Dracu, părintele celui care a ajuns să fie mai cunoscut azi drept Dracula.
Viitorul domnitor s-a născut probabil în Transilvania, unde tatăl său era în pribegie cu familia, în așteptarea momentului prielnic să reia tronul pe care- ocupase pentru dor trei luni între octombrie 1509 și ianuarie 1510.
Citește și: Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? A vrut să incendieze Brașovul pentru ea
Acest lucru nu s-a mai întâmplat, așa că Alexandru a pribegit până spre spre 40 de ani, apropierea e țară punându-l în pericol ca posibil pretendent la scaunul domnesc.
De altfe, el însuși își spune peregrinările, după cum consemnează textul unei pisanii puse pe o fântână din Ocnele Mari.
„Am fost în pribegie în Țara Arăpească 20 de ani și în Alep 14 ani, ca într-o închisoare”, se scrie în acest text, ea fiind varianta căreia istoricii îi oferă cea mai mare credibilitate.
Și asta, mai ales că Constantinopol o cunoaște pe Ecaterina Salvaresso, de origine italiană, cu care se căsătorește în 1558, la Pera.
Document emis de Alexandru al II-lea Mircea, poreclit „oaie seacă”, pe la începutul domniei sale - Foto: Facebook/Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu
Este și anul în care, ca rezultat al țesăturii de intrigi, bani și trădări care „musteau” în jurul sultanului, acesta decide să-l aducă pe tron pe Alexandru.
Primul act notabil al acestei domnii îl reprezintă o baie de sânge printre boieri, făcută după modelul Mircea Ciobanul, care a rivalizat în cruzime chiar și cu Țepeș.
Fapte a fost consemnată în cronicele vremii, inclusiv într-un document mai târziu, din 1604.
Citește și: Enigma morții lui Ștefan cel Mare: De ce niciun medic al lumii nu a reușit să-l vindece pe domnitor
„Astfel toți boierii câți au fost pribegi de frica lui Mircea voievod (Mircea Ciobanul n.a.) în Țara Ungurească, toți au venit cu mare veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și ațigani și pentru dreptele lor averi ...
S-a întâmplat tăierea tuturor boierilor și rea moarte de către răposatul Alexandru voievod. Astfel, câți boieri au rămas ne tăiați, iarăși li s-a întâmplat pribegie peste munți”, se arată în acesta, conform ro.wikipedia.org.
Următorul fapt notabil este că în 1564 se naște unicul său fiu, viitorul domn Mihnea al II-lea.
La capitolul realizări se poat, totuși, menționa, fondarea, în 1573, împreună cu soția sa, Ecaterina Salvaresso, primei tiparnițe din București, la mănăstirea Plumbuita.
Un alt moment important al domniei este obținerea tronului Moldovei de către fratele lui Alexandru al II-lea, Petru Șchiopul, în 1574. Într-un fel, se realiza astfel o uniune familială a celor două țări române.
Pentru a marca momentul, fiește că ambii domni au pus de-un chef monstru, organizat la Săpățen, o localitate în apropiere de Focșani, unde au participat și boierii munteni și moldoveni.
Dar, profitând de faptul că cei doi domni erau ocupați cu petrecerea, vornicul Dumbravă, în fruntea unei armate de boieri moldoveni care i se opuneau lui Petru Șchiopul se alătură proaspăt mazilitului domn al Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz, și ia cu asalt zona.
Citește și: Cine a fost italianca care a condus Țara Românească la o uimitoare dezvoltare? Sfârșește exilată
În lipsa unei armate consistente, Alexandru al II-lea și fratele său sunt zdrobiți în lupta care s-a dat la Jiliște, lângă Râmnicu Sărat.
Voievodul muntean este obligat să se retragă la Târgul de Floci unde organizează o contraofensivă prin care zdrobește cetele moldovene și recucerește Bucureștiul.
Revenit pe tron, acum are loc episodul ce avea să-l păstreze în istorie pentru totdeauna cu porecla de „Oaie Seacă”.
Alexandru al II-lea impune noi biruri, printre care și birul pe oile sterpe, lucru taxat cu ironie de populație, sub forma poreclei respective cu care a rămas în memoria urmașilor.
Între două încercări eșuate ale unor pretendenți de a-l înlătura de la domnie și execuțiile a zeci de boieri, Alexandru le face tuturor un serviciu - mai ales boierilor scăpați netăiați până atunci - și moarte în mod neașteptat în aprilie 1577, lăsând pe tron un fiu de numai 11 ani.
A fost înhumat la mănăstirea Sfânta Troiță, din București, aflată pe locul actualei mănăstiri Radu Vodă, ctitorie a voievodului.
Piatra tombală, fragmentată, a fost găsită ca suport pentru fântâna din curtea bisericii în urma unor investigații făcute în anii '20.
Ca și când nu era suficientă porecla cu care s-a ales tatăl său, fiul acestuia, Mihnea al II-lea, după două domnii care au însumat respectabila, pe atunci, perioadă de 12 ani, a sfârșit prin a fi supranumit Turcitul, din cauza concertirii sale la islam, după plecarea de pe tron.
Citește și: Care a fost secretul ascuns despre Mircea cel Bătrân? A rivalizat cu Ștefan cel Mare la acest aspect
