Cine a fost haiducul Pintea Viteazul? Deși pare un pic exagerată, la prima vedere, acestă titulatură este, la o privire mai atentă, pe deplin meritată de cel care a intrat în legende și balade drept unul dintre cei mai importanți eroi populari, ce lua de la bogați și avea grijă de săraci, dar se lupta și cu asuprirea austriacă și ungurească.
Cine a fost haiducul Pintea Viteazul? De ce i s-a spus „cel mai important român al secolului 17?
Despre Grigore Pintea, intrat în istorie drept Pintea Viteazul, lingvistul, folcloristul și istoricul literar Ovid Densușianu spunea că este „cel mai important român al secolului 17”.
Deși pare, la prima vedere, o exagerare, dacă privim spre cele trei țări române în acea perioadă, cu greu se distinge altcineva care să merite mai mult această titulatură.
Cum Mihai Viteazul a fost ucis chiar la începutul acelui secol, în 1601, după el urmează o perioadă lungă de instabilitate, de lupte pentru tron și putere. Doar Matei Basarab, în Țara Românească și Vasile Lupu, în Moldova, mai ies în evidență în acest peisaj destul de arid de personalități.
Abia finalul secolului ni-i aduce pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (prima domnie, dar foarte scurtă), aceștia fiind contemporani, de fapt, cu Pintea.
Citește și: VIDEO Cine a fost boierul care a devenit haiduc? Cum a scăpat de execuție?
Haiducul s-a născut la 25 februarie 1670, în Țara Lăpușului, în satul Măgoaia, din Principatul Transilvaniei. Dar încă din perioada copilăriei sale acesta intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, lucru ce avea să și ducă la decizia lui Pintea de a lua drumul codrilor.
Provenea dintr-o familie de mici nobili, alte surse spun că ar fi fost țărani liberi de pe Valea Izei. Însă, a rămas orfan la o vârstă fragedă, astfel că a ajuns slugă în satul Budești, la nemeșul Todoran, crescând în condiții dure, conform clujcapitala.ro.
Dornic să afle cât mai multe despre tacticile militare, arta negocierii și să învețe limbi străine, a luat calea străinătății pentru o perioadă.
Maramureşul a fost ocupat de armata austriacă în anul 1685. Noua orânduire era una de asuprire a românilor din zonă, mulţi dintre aceştia ajungând iobagi.
Pe lângă dările enorme, în bani sau produse, ţăranii erau obligaţi şi la efectuarea de munci în folosul nobililor, aşa-zisele „robote”.
Întors pe plaiurile natale, Pintea s-a hotărât să se ridice împotriva nedreptăţilor sociale, fugind în codrii Maramureşului, ca să haiducească.
Terorizaţi, nobilii au încercat să-l prindă, dar, potrivit legendelor, el a reuşit să scape de fiecare dată de urmăritori. Primele acțiuni ale lui Pintea sunt semnalate în Baia Sprie, în anul 1694.
În lucrarea „Documente inedite referitoare la Pintea Viteazul în arhivele maramuşene”, Coloman Oszoczki prezintă informații culese din mai multe surse, menite să contureze imaginea celui care „pe săraci bine i-a păzit”, scrie sighet-online.ro.
Astfel, Oszoczki vorbește de o scrisoare datată la Turda la 16 septembrie 1695, pe care Nicolae Bethlen i-ar fi adresat-o judelui orașului Baia Mare, prin care îl informa de acțiunea de jefuire întreprinsă de Pintea și încă 35 de oameni asupra unor negustori greci în Munții Maramureșului.
Florin Piersic, în rolul haiducului Pintea, în filmul din 1976 - Foto: aarc.ro
A fost ucis la doar 33 de ani
Potrivit documentelor din secolul al XVII-lea, haiducii lui Pintea erau puternic sprijiniți de locuitorii satelor maramureșene, în special de cei din Mara și Hoteni, din fosta plasă Șugatag.
Una dintre cele mai de seamă acțiuni ale lui Pintea și ale oamenilor săi este descrisă de judele orașului Baia Sprie la 21 iulie 1698.
În descrierea înaintată judelui din Baia Mare, omul afirmă că haiducii lui Pintea au atacat castelul din Rona, județul Maramureș. Aici, ei au omorât 250 de oameni și au luat cu ei 150 de cai și foarte multe lucruri de valoare, potrivit gazetanord-vest.ro.
Destinația banilor luați de la bogați erau săracii. Într-o legendă din zonă Năsăudului, care circula pe la 1898, se spune că Pintea ar fi plătit orașului Bistrița dările comunelor Telciu și Branchis și i-ar fi pedepsit pe trimișii autorităților în același mod în care aceștia îi chinuiau pe țărani.
Din lucrarea lui Csoma G.M. „Baia Mare 670” (1999), mai aflăm că în anul 1699 atacurile haiducilor devin din ce în ce mai periculoase, dar și străduința autorităților de a-l prinde pe Pintea devine tot mai mare.
Citește și: Cine a fost haiducul Baba Novac? Execuția căpitanului lui Mihai Viteazul a durat 90 de minute
Astfel, Fredericus, căpitanul cetății Sătmarului, se ocupă personal de prinderea și persecutarea haiducilor.
Iar Pintea chiar este prins, dar, de acea dată, are noroc și este iertat de Fredericus.
După cum rezultă dintr-o scrisoare datată din 2 ianuarie 1700, Pintea, împreună cu câțiva ortaci, este prins în Satu Mare, însă Fredericus îl grațiază, semnând chiar o înțelegere cu el.
Potrivitn acesteia, Pintea primea ajutor pentru întreținerea cetelor sale, sdar i se e interzicea folosirea denumirii de tâlhar la adresa oamenilor săi, haiducii, și renunța la acte prin care putea provoca dezordine, se mai arată în lucrarea menționată.
Totuşi, împăratul Leopold promite pentru capul lui Pintea, în anul 1701, „500 de taleri imperiali”, se menționează în aceeași carte.
Astfel, la 14 august 1703, Pintea Viteazul a fost împuşcat mortal, într-o ambuscadă, în faţa porţii de miazăzi a cetăţii, în apropiere de Bastionul Măcelarilor.
Legendele spun că a fost împuşcat cu glonț de argint, în urma trădării unui haiduc, pentru recompensa de 500 de taleri.
Dar, un document păstrat la Filiala Arhivelor Statului Sighetu Marmaţiei îl indică pe un oarecare Dessi Istvan, proconsul ungur în Magistratura Oraşului Baia Mare, ca fiind cel care l-a împușcat mortal pe Grigore Pintea. Haiducul avea doar 33 de ani.
Moartea sa n-a însemnat decât sfârșitul existenței fizice, pentru că, în urmă-i, s-a născut legenda. Pe seama lui Pintea s-au șesut nenumărate balade și povești, care au ajuns până la noi.
Într-una dintre ele se spune chiar că ar fi inventat un aparat de zbor, dar și că ar fi ascuns în munți comori care nu au fost găsite nici astăzi, deși sunt căutate încă.
Este vorba de comoara ascunsă în munții Gutâi „într-o stâncă era săpată o pivniță mare, în care acesta își ținea berbințele cu galbeni. Pivnița era încuiată cu o ușă mare de fier, ale cărei chei le avea doar Pintea. Ușile acelei pivnițe se deschid o dată la șapte ani”.
Existența comorii apare în folclorul transmis pe cale orală până în zilele noastre, chiar dacă amplasamentul ei diferă.
Citește și: Cum făceau cumpărături boierii olteni acum 300 de ani? Modul de livrare, ca al curierilor de azi
De asemenea,multe locuri din Maramureș îi poartă numele, precum „Izvorul Pintii” (despre care se crede că are puteri tămăduitoare, graţie apei termale), Schitul „Şatra Pintii”, „Vârfu Pintii”, „Peştera Pintii” (unde se presupune că şi-ar fi ascuns Pintea o parte din comorile furate de la nobili) etc., toate aflate în Ţara Lăpuşului.
În 1976, Florin Piersic a intrat în „pielea” haiducului, dându-i viață în filmul „Pintea”, regizat de Mircea Moldovan.
