Cine a fost Orban-dacul, care a contribuit la căderea Constantinopolului? Un personaj aproape necunoscut românilor a fost părtaș la unul dintre marile evenimente ale istoriei lumii: ăderea capitalei Imperiului Bizantin în mâinile otomanilor, săvârșită la 24 mai 1453. Dar ce a făcut el pentru sultanul Mahomed al II-lea, cunoscut după marea izbândă drept „Cuceritorul”?
Cine a fost Orban-dacul, care a contribuit la căderea Constantinopolului? Ce a făcut pentru Mahomed?
Un meșter din Brașov a fost una dintre figurile importante ale căderii Constantinopolului sub asediul uriașei armate oromane de aproape 150.000 de oameni condusă de sultanul Mahomed al Ii-lea, ce avea la acea vreme doar 21 de ani.
Dar tânărul padișah voia să demonstreze celor care nu aveau încredere în el că putea reuși acolo unde numeroase oștiri, inclusiv ale tatălui său, sultanul Murad al II-lea, eșuaseră.
De peste un mileniu, zidurile marelui oraș rezistaseră împotriva oricăror atacuri - 22 de asedii, mai precis.
Pentru sultanii otomani cucerirea Constantinopolului ajunsese o prioritate, dar părea, în același timp, ceva imposibil de realizat.
Citește și: Cum își trăgea Vlad Țepeș dușmanii în țeapă, de fapt? De ce a ales această metodă crudă?
Trei încercări - în 1391, 1396 și 1422, ultima înfăptuită de Murad al II-lea - se izbiseră de zidurile de apărare construite de Teodosie al II-lea în secolul al V-lea, ce păreau inexpugnabile, conform omofon.ro.
Au cedat doar în fața cruciaților, în 1204, dar acest lucru i-a determinat pe conducătorii Constantinopolului să pună și mai mult accent pe consolidarea acestora.
Prin urmare, orașul se baza pe un sistem defensiv puternic, format dintr-un triplu zid – păzit de 300 de turnuri și un șanț de 20 de metri lățime – care se întindea de-a lungul întregului perimetru al ținutului.
Zidurile capitalei bizantine rezistaseră timp de o mie de ani
Deși epoca de glorie a Bizanțului apusese, Constantinopolul, care avea 50.000 de locuitori, se mai baza pe o armată de 7.000 de oameni.
Acestea erau și motivele pentru care marele vizir Halil Pașa s-a străduit din răsputeri să-l convingă pe Mahomed că era imposibil să cucerească obsedantul Constantinopol. Dar tânîrul sultan și-a urmărit propriul vis. Și nu a greșit.
Sultanul Mahomed al II-lea, supranumit „Cuceritorul” - Foto: Arhiva
Și a reușit să facă acest lucru mizând ca nimeni altul până la el pe puterea artileriei, Aceasta fusese folosită cu un secol mai devreme, iar tunurile erau utilizate pe scară largă în Europa încă de la începutul secolului al XV-lea.
Dar, în 1453, Mahomed decis să le folosească din plin, spre deosebire de predecesorii săi.
Astfel, a adunat un număr impresiona de tunuri cât mai aproape de zidurile Constantinopolului, tunuri care au tras cu scurte întreruperi, timp de săptămâni la rând.
Însă doar ele n-ar fi putut străpunge „armura” orașului. Cel care a făcut acest lucru posibil a fost un spertun de o dimensiune colosală, botezat „tunul Basilic”, care a reușit să facă pagube imense zidurilor de apărare.
Iar ironia soartei a făcut ca acesta să fie construit de un creștin, un meșter din Brașov. Nicolae Orban.
Citește și: Noul Castel al lui Dracula, deschis într-un sat din România. Unde îl putem găsi
Acesta era meșter de clopote, dar se reorientase căte tunuri, bănuind corect că ar fi o afacere mai profitabilă.
A fost supranumit „Orban-dacul” de către marele cronica bizantin, Laonic Chalcocondil, în lucrarea sa „Expuneri istorice”.
Prin ceea ce a realizat pentru sultanul Mahomed, Orban (întâlnit uneori și sub forma de Urban), este considerat inventatorul artileriei grele, de mare calibru.
Tunul făcut de brașovean cântărea 18 tone
Simțind că un război între bizantini și otomani e inevitabil, Orban și-a oferit inițial serviciile împăratului Constantin al XI-lea al Imperiului Bizantin.
Dar acesta nu și-a permis să-i plătească transilvăneanului sumele mari de bani cerute. În plus, bizantinii nu aveau stocuri de materiale care să le permită turnarea unor tunuri de mare calibru.
Astfel, Orban a părăsit Constantinopolul și, ca orice negustor fără scrupule, s-a adresat părții adverse, adică sultanului Mahomed al II-lea, care se pregătea să asedieze orașul.
Sultanul nu avea problemele de fonduri și materiale, așa că nu numai că i-a oferit lui Urban tot ce avea nevoie, dar i-a și plătit un salariu de patru ori mai mare decât cel pe care Urban l-a cerut..
Orban - despre care se spune că s-ar fi convertit la islam cu această ocazie - a turnat imensul tunul în bronz, la Adrianopol, de unde a fost transportat la Constantinopol, potrivit unor surse istorice, tras de 70 de perechi de boi, având în vedere că avea 18 tone.
Citește și: Cine a fost domnul Moldovei care muta singur un tun? Episodul unic petrecut la teribila sa moarte
Instalarea tunului colosal în fața capitalei bizantine a durat o săptămână. Sultanul chiar și-a mutat cortul acolo, pentru a nu rata spectacolul.
Constantinopol a căzut în mâna otomanilor la 24 mai 1453 - Foto: bizbrasov.ro - cu rol ilustrativ
Pentru a ne da mai bine seama ce monstru crease Orban-dacul e bine de știut că, în afară de cele 18 tone ale sale, tunul vea calibrul de 762 mm și putea trage cu un proiectil în greutate de 750 de kilograme, potrivit bizbrasov.ro.
Orban a susținut faptul că noua sa armă putea demola chiar și „zidurile Babilonului”. În lucrarea sa,
În „Istoria Turcilor”, Mustafa Ali Mehmed afirma despre tunul lui Orban că „se putea trage de puține ori pe zi, dar de fiecare dată producea pagube mari”, întrucât putea să arunce un proiectil din granit de peste o jumătate de tonă la o distanță de un kilometru și jumătate.
Citește și: Cine a fost italianca care a condus Țara Românească la o uimitoare dezvoltare? Sfârșește exilată
Se spune că 200 de artileriști se ocupau de încărcarea tunului, fiind trase aproximativ opt focuri pe zi.
Bombardamentul cu imensul tun a început în data de 7 aprilie 1453, în zona Porții San Romano, astăzi Topkapî (Poarta tunului). După 7 săptămâni de atacui susținute, zidurile masive au început să cedeze.
La 24 mai 1453, sultanul Mahomed intra triumfător în Constantinopol, în timp ce ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul a murit apărându-se capitala cu sabia-n mână.
Meșterul a fost omorât de explozia unui tun mai mic
O nouă epocă începea pentru marele oraș, dar și pentru restul lumii. O epocă la apariția căreia contribuse și brașoveanul Nicolae Orban.
Dar meșterul ardelean nu a avut o soartă fericită. Acesta a murit împreună cu asistenții săi când unul dintre celelalte tunuri pe care le manevrau a cedat și a explodat, un lucru obișnuit, de altfel, în acele vremuri.
Marele tun pe care l-a construit a rezistat, dar a suferit multe daune în timpul bătăliei, așa că a fost topit la sfârșitul campaniei. Din el s-au făcut 42 de tunuri mai mici, pentru a echipa armata sultanului.
Unul dintre aceste 42 de tunuri era încă în uz în 1807, în războiul dintre Imperiul Otoman și Imperiul Britanic, iar un altul este expus astăzi în Anglia, după ce a fost dăruit reginei Victoria de către sultanul Abdülâziz I.
Mahomed al II-lea a devenit „Cuceritorul”, marea basilică Sfânta Sofia a fost transformată în moschee, iar Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Otoman. Toate, mari evenimente consemnate de istorie.
Citește și: Ce rol a avut Ion Creangă în tentativa de lovitură de stat din 1866? Voia ruperea Unirii de la 1859
Despre Orban-dacul și realizarea sa publicul larg nu a prea a știut. Poate și pentru că dăruise dușmanului bizantinilor arma necesară pentru a-i învnge pe creștini.
Oricum, personajul lui Orban poate fi întâlnit în primul serie a producției „Ascensiunea Imperiilor: Otomanii”, un documentar artistic difuzat pe Netflix, serie ce a fost urmată de cea dedicată relației speciale a lui Mahomed al Ii-lea cu marele voievod Vlad Țepeș.
