Cine a fost primul domnitor care s-a luptat cu turcii? Primii voievozi ai Țării Românești, începând cu Basarab I, au avut probleme, în primul rând, cu suveranii regatului Ungariei. Dar, la un moment dat, situația l-a pus pe unul dintre ei, pentru prima oară, față în față cu o oaste a Imperiului Otoman, ce începea să-și facă tot mai simțită prezența în Europa.
Cine a fost primul domnitor care s-a luptat cu turcii? Era unchiul lui Mircea cel Bătrân
Vladislav Vlaicu - sau Vladislav I - este mai cunoscut ca Vlaicu Vodă, lucru la care a contribuit mult și piesa de teatru scrisă de dramaturgul Alexandru Davila, director al Teatrului Național București între 1905 - 1914, jucată și pe scenele contemporane ale României.
Începutul domniei lui Vladislav I sunt situate în jurul anului 1364, adică cel al morții lui, tatălui său, Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I Întemeietorul, marele învingător de la Posada, în 1330, al regelui Ungariei Carol Robert d'Anjou.
Fratele lui Vlaicu Vodă a fost Radu I, cel care i-a fost atât succesor, cât și tatăl viitorului mare voievod Mircea cel Bătrân, ceea ce-l face pe Vlaicu unchiul acestuia.
Dar relațiile cu puterea din Vest se aflau, în continuare sub semnul tensiunii. De aceea, în ianuarie 1365, urmașul lui Carol pe tronul Ungariei, Ludovic de Anjou (1342-1380), aflat la sfârșitul conflictului cu „infidelul notoriu” Bogdan din Cuhea, observa că și în Țara Românească voievodul Vladislav I urma „relele deprinderi părintești”.
În opinia acestuia, Vlaicu ocupa tronul Ungro-Vlahiei, așa cum i se spunea Munteniei, fără a cere învoirea stăpânului „firesc” - regele maghiar - ba chiar plănuia să „redobândească hotarele și ținuturile de margine ale regatului”.
Din aceste motive, Ludovic le cerea supușilor săi să se pregătească de război împotriva lui Vlaicu-Vodă.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Tptuși, regele Ungariei lovește indirect în voievodul Țării Românești, atacând și cucerind, în mai 1365, în schimb Țaratul bulgar de la Vidin, pe care l-au cucerit în mai 1365. Țaratul era condus de cumnatul lui Vlaicu, Ivan Sracimir, căsătorit cu sora domnitorului, Ana.
În același an, ca manifestare a independenței sale, Vlaicu Vodă bate, la Curtea de Argeș, primii bani românești. Este vorba marca de argint, în greutate de 210 grame.
Dar situațiile, în acea epocă, erau schimbătoare precum vremea pe munte. La 10 octombrie 1366, în schimbul recunoașterii suzeranității regelui Ungariei, Vladislav I primea ca feudă unele sate din viitorul ducat al Amlașului, o zonă din sud-vestul Sibiului.
Vlaicu Vodă - sau Vladislav I - este reprezentat într-o frescă din catedrala de la Curtea de Argeș - Foto: Arhiva
El devenea astfel primul domnitor ce avea domenii dincolo de Carpați, conform istorie-pe-scurt.ro.
Relațiile se deteriorează însă. din nou. Și asta, din cauză că în Vidinul, acum maghiar,, convertirea forțată a locuitorilor Țaratului la catolicism a dus la confruntări armate în acel teritoriu.
Regele ungar a decis că era momentul să aducă sub stăpânirea sa și Țara Românească, unde se aflau „schismaticii” ortodocși care nu doreau să îmbrățișeze adevărata credință, cea catolică.
Citește și: Fiica lui Mihai Viteazul, cerută de soție de un împărat. Ce s-a întâmplat cu ea?
Când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar spre a-i consolida stăpânirea asupra Vidinului, soarta Țării Românești a fost hotărâtă. Cel puțin, în planurile lui Ludovic.
Oștile maghiare au înaintat pe două direcții: dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transilvania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul Nicolae Lackfi. Operațiunea preconizată nu a dat rezultatele așteptate.
În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomița, în apropiere de Târgoviște, oastea voievodului transilvănean.
După victorie, voievodul Țării Românești devine arbitrul situației din țaratul Vidinului. După o intervenție armată cerută de localnici va obține, la 29 august 1369, eliberarea cumnatului Sracimir și reconstituirea statului temporar ocupat de trupele maghiare.
În contextul noii situații Ludovic recunoștea, în schimbul prestării formale a jurământului de vasalitate, toate titlurile și posesiunile lui Vlaicu,
Astfel, el stăpânea la acel moment, dincolo de munți, Amlașul, Făgărașul, Severinul. Purtând titlul de ban de Severin și duce de Făgăraș, Vladislav I este numit „domn al Țării Muntenești din mila lui Dumnezeu și a regelui Ungariei, pe care într-o diplomă latină din 1372 îl considera „domnul său firesc”.
În 1368, după ce fusese primul domnitor care bătuse bani proprii și stăpânea teritorii peste Carpați, Vlaicu Vodă devine și cel care acordă primul privilegiu de comerț brașovenilor, la 20 ianuarie 1368.
Citește și: Care a fost soarta reală a fiului lui Mihai Viteazul? A fost „omorât” în film de Sergiu Nicolaescu
Ultima premieră avea să fie, cumva, cea care va da „startul” unui conflict ce se va întinde pe sute și sute de ani: prima luptă cu o oaste turcească. eveniment petrecut în timpul sultanului Murad I (1360 - 1389).
Ocazia s-a ivit în 1369, când țarul bulgar de Târnovo a venit cu ajutor turcesc pentru a ocupa Vidinul, potrivit enciclopediaromaniei.ro.
Dar Vlaicu iese victorios din această primă confruntare dintre trupele valahe și cele otomane
Evenimentele sunt prezentate într-un document al lui Vlaicu din 1372, unde laudă și bravura nobilului transilvan Ladislau de Dăbâca, înrudit prin alianță cu dinastia Basarabilor, care „năvălind împreună cu noi și cu oastea noastră, s-a luptat vitejește împotriva preacruzilor și necredincioșilor turci și a împăratului de Târnovo”.
În virtutea primirii feudelor în Transilvania, Vlaicu Vodă acceptă un episcop catolic în Țara Românească.
Pentru a contracara prozelitismul catolic, în 1370 se întemeiează în Țara Românescă o a doua mitropolie, la Severin, avându-l în frunte pe grecul Daniel Kristopulos, denumit acum Antim.
Cu concursul călugărului Nicodim, de origine greco-sârbă, se întemeiază mănăstirea Vodița, ce va fi cârmuită în spiritul Muntelui Athos.
Actul de danie din 1374 este primul document intern păstrat din Țara Românească. Domnul înzestra prin el lăcașul de cult cu sate, moșii, robi, veșminte și odoare bisericești plus o sumă de bani în fiecare an.
Vlaicu Vodă avea să dispar din istorie pe fondul unor noi tensiuni cu Regatul Ungariei și al noului conflict cu acesta.
În 1376 se ajunge iar la război, iar Severinul este cucerit din nou de unguri. Foarte probabil domnia voievodului muntean se încheie în circumstanțele acestui conflict.
Citește și: Care domnitor ar fi putut ajunge țarul Bulgariei? A fost căpitan în oastea lui Mihai Viteazul
Deja, în 1377, scaunul domnesc era ocupat de Radu I, fratele lui Vlaicu, și tatăl viitorului mare voievod Mircea cel Bătrân.
Nu se știe unde se află mormântul domnitorului, după cum nu se cunosc circumstanțele exacte ale morții sale. Dar Vlaicu Vodă și-a lăsat amprenta, în mod pregnant, asupra istoriei noastre, inclusiv prin faptul că a fost primul voievod care s-a luptat cu turcii.
Comentarii 0