Cine a fost primul român care a băut cafea? Pentru miliarde de oameni este greu de imaginat o dimineață care nu începe cui o ceașcă de licoare neagră, care să-i energizeze pentru următoarele ore. Cafeaua este prezentă în realitatea lumii europene de câteva sute de ani, iar primul român care a sorbit din ea a fost șocat de ciudata, pe atunci, băutură.
Cine a fost primul român care a băut cafea? Când a ajuns iubita licoare în țara noastră?
Știm cu toții ce este cafeaua, care a devenit a doua cea mai tranzacționată marfă de pe glob, după petrol. Fie că o bem neagră sau îndulcită și cu lapte sau sub forma unui espressso, ea face parte din realitatea vieții cotidiene a miliarde de oameni.
Licoarea cu proprietăși energizante conține cafeină și care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate.
Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia Rubiaceae, genul Coffea, cu două varietăți mai importante: Coffea arabica și Coffea robusta (Coffea canephora).
Primul român care a băut cafea, nu știa, de fapt, ce soarbe. Era anul de grație 1504, la scurtă vreme după moartea lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei.
Citește și: Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
Pe tron îl urmase fiul său. Bogdan cel Orb, care, în același an, îl trimite pe logofătul Ion Tăutu la Marea Poartă, la Stambul, ca să închine de bunăvoie Moldova
Cronicarul Ion Neculce a scris despre felul în care a fost băută prima cafea de către un român.
„Cel dintâi român care a băut cafea a fost logofătul lui Bogdan Chiorul, Ion Tăutul. El a fost trimis de Vodă la Constantinopol, ca să închine Moldova turcilor. Stând cu vizirul la masă, i s’a adus cafea.
Tăutu nu’şi putea da cu socoteală ce băutură e asta, aşa neagră, şi nici nu visa că ea e fierbinte. El vedea, că vizirul nu’şi bea cafeaua – vizirul aştepta să se mai răcească – și credea că Vizirul aşteaptă ca Tăutul să închine şi să bea înainte, ca oaspe ce era.
Tăutul ridică ceaşca şi strigând: ‘Trăiască Măria Sa, Împăratul’, de-te cafeaua pe gât dintr’o sorbitură”, nota cronicarul, se scria în numărul din 15 ianuarie 1894 al revistei „Vatra”, conform turismistoric.ro.
Logofătul Ion Tăutu a fost primul român care a băut cafea, în 1504 - Foto: Arhiva
Reacția boierului moldovean a i-a uimit pe cei prezenți, în frunte cu Marele Vizir. Neștiind că licoarea era fierbinte, el s-a trezit cu o arsură teribilă în gură. Dar a avut prezență de spirit și a reușit să salvese situația.
„Deodată sări în picioare, ars pe gât de cafea, şi strigă cât îl ţinură plămânii: ‘Trăiască Împăratul şi Vizirul’. El a strigat, fiindcă nu mai putea de arsură.
Vizirul a rămas cu gura căscată, auzindu-l închinând cu glas aşa de tare. Bietul logofăt şi-o fi adus aminte multă vreme de ‘băutură Turcului’”, mai menționează sursa citată.
Logofătul Ioan Tăutu a murit la doar șapte ani de la întâmplarea cu pricina, în anul 1511, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Sf. Nicolae” din Bălinești, actualmente în județul Suceava.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
Dar a rămas în istoria noastră drept primul român carea băut cafea. Tăutu a fost printre primii europeni care au simțit gustul cafelei, dar itoria acesteia avea o vechime mult mai mare.
De fapt, se spune că totul a început în Etiopia, pe la anul 850, cu o turmă de capre. Legendă povestește despre un cioban numit Kaldi care a observat cum caprele sale începeau să danseze după ce mâncau boabele roșii ale unui anumit arbust.
Curios, Kaldi a decis să încerce și el aceste boabe. A simțit o energie incredibilă și așa s-a născut ideea cafelei, scrie coffeepoint.ro.
După descoperirea ei în Etiopia, cafeaua a început să călătorească. Prima oprire importantă în istoria cafelei a fost Peninsula Arabică, în secolul al XV-lea.
Aici, în Yemen, mai precis, oamenii au început să prăjească și să macine boabele de cafea, transformându-le într-o băutură asemănătoare cu cea pe care o cunoaștem astăzi. Este posibil ca arborele de cafea să fi ajuns în Yemen prin intermediul comercianților de sclavi.
În același secol, noua băutură ajunge în capitala Imperiului Otoman, la Constantinopol, unde, în 1475 s-a deschis prima cafenea cunoscută, Kiva Han. Foarte rapid, cafenelele devin centre sociale importante în întreg imperiul.
Cafeneaua Veche dijn Centrul Vechi este cea mai veche din București - Foto: Facebook/Cafeneaua Veche 9
Pe la 1600, cafeaua ajunge în Europa și „prinde” atât de mult, încât, până în 1675, Londra, de exemplu, avea deja peste 3.000 de cafenele.
Nici Țările Române nu sunt foarte defazate față de acest proces, mai ales datorită influențelor turcești. În 1667, Kara Hamie, un fost ienicer otoman de la Constantinopol, a deschis primul „magazin de cafea” la Bucureşti.
Cafeneaua se afla în centrul oraşului, unde astăzi se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României, pe locul unde avea să fie înălțat Hanul Șerban-Vodă.
Denumirea de „cafenea” vine de la cuvântul turcesc „kahvehane”, ceea ce s-ar traduce prin loc public în care se poate bea cafea după modă turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, ghiulbahar (un fel de joc de table) sau ghiordum (numele unui joc de cărți) și să fumeze tutun, în schimbul unui preț relativ m
Ca să ne dăm seama cât de rapid ne-am „mișcat” în această privință, trebuie menționat că abia cinci ani mai târziu, în 1672, se deschidea prima cafenea în Paris, America o avea pe prima în 1676, în Boston și abia în 1685 apărea și în Viena.
Citește și: Unde se află mormântul lui Vlad Țepeș? Un mister de peste 500 de ani și o variantă surprinzătoare
Cea mai veche cafenea atestată din București ce mai rezistă și astăzi este Cafeneaua Veche, aflată în în Centrul Istoric, la capătul străzii Covaci, spre Piața Sf. Anton.
Povestea ei începe în anul 1781 când armeanul Ştefan Altîntop a cerut şi a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti să construiască o cafenea în apropierea Curţii Domneşti.
Totuși, prima atestare documentară a acestei cafenele este abia în 1812, când proprietarul iniţial decide să o vândă.
Era un loc unde obișnuia să-și bea cafeaua Mihai Eminescu, inclusiv alături de Veronica Micle. Asta și pentru că redacția ziarului „Timpul” unde era ziarist s-a aflat o vreme chiar lângă clădirea cafeneleiei.
La ora actuală, Românioa ocupă locul 33 în clasamentul mondial al consumului de cafea, conform unei analize Wisevoter.com.
Primul loc al topului este ocupat de SUA, cu peste 26 de milioane de pungi de cafea consumate anual. Pe a doua poziție se află Brazilia, care este, în schimb, cel mai mre producător de cafea din lume, cu un un consum de 22 de milioane de pungi.
Germania ocupă locul trei, cu un consum de 8.670.000 de pungi, în timp ce Japonia ocupă locul al patrulea cu 7.355.000 de pungi de cafea consumate.
Franța se află pe locul cinci în topul țărilor consumatoare de cafea, cu aproape 6,2 milioane de pungi, în timp ce Italia se află pe locul șase, cu 5,5 milioane.
Cu aproape 1,2 milioane de pungi consumate pe an, România se află pe poziția 33 în clasamentul mondial, conform analizei citate de realitatea.net.
