Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei?  Cine i-a urmat?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 15.09.2024 - 10:25
Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei - Foto: Arhiva
Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei - Foto: Arhiva

Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei?  Marea familie care a dominat principatul vreme de peste trei secole a ajuns la ultimul ei reprezentant odată cu domnia acestui personaj care era stră-strănepotul lui Ștefan cel Mare.

SHARE

Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei? Pentru mai bine de trei secole, pe tronul principatului s-au aflat, cu unele întreruperi - precum cea adusă de Movilești - doar voievozi ai acestei familii.

Puțin după mijlocul secolului al XVII-lea, pe scaunul domnesc a urcat și cel din urmă reprezentant al acestei familii esențiale pentru istoria noastră.

Cine era domnitorul ce a fost ultimul din dinastia Mușatinilor pe tronul Moldovei?  Cine i-a urmat?

Înființarea Țării Moldovei îi este atribuită voievodului de Maramureș, Bogdan I, pe la anul 1363. El a creat ceea ce numește dinastia Bogdăneștilor care a mai cuprins câțiva reprezentanți, precum Petru I și Lațcu, dar, prin căsătorie, și pe o anume Mușata, fiica lui Bogdan I.

Despre ea se spune că ar fi fost și soția unui anume voievod Costea - alți istorici merg pe varianta Ștefan - care ar fi fost și domn al țării între 1373 - 1375. Dar lipsa documentelor a îngreunat elucidarea multor mistere din acea perioadă.

Totuși, este cert că Mușata - oricum l-ar fi chemat pe soțul ei - a fost mama mai multor voievozi:  Petru al II-lea, Roman I și, probabil, Iosif Mușat - întâiul mitropolit al Moldovei.

Numele ei a ajuns să fie dat, ulterior, unei întregi dinastii, al cărei exponent de frunte a fost Ștefan cel Mare.

Citește și: Cine a fost domnitorul care a întemeiat o nouă dinastie? Era urmașul vestitului aprod Purice

La acea vreme nu existau nume de familie, ci doar cele de botez, așa că Mușat, de exemplu, se întâlnea relativ frecvent, dar în Țara Românească. De asemenea, adjectivul „mușat/mușata” este și astăzi folosit de aromâni pentru „frumos”.

Abia prin secolul al XVII-lea, acest nume de botez - ajutat și de o eroare  - dar binevenită -  de traducere a cronicarului Grigore Ureche - a devenit numele de familie al întregii dinastii.

În aceste condiții, primul Mușatin care a ocupat tronul Moldovei, înlocuind Bogdăneștii, a fost chiar primul fiu al Mușatei și al lui Costea, Petru al II-lea. Acesta a urcat pe tron în 1375, domnind până în 1391, când a fost urmat de fratele său, Roman I, cu o domnie mult mai scurtă, doar până în 1394.

În schimb, acest Roman a fost tatăl unui prim mare domnitor al Moldovei, Alexandru cel Bun, care a condus țara între 1400 - 1432, având a treia cea mai lungă domnie din istoria noastră, după Carol I și Ștefan cel Mare., care avea să-i urmeze un sfert de secol mai târziu.

Citește și: Cine a fost domnitorul ce a mutat capitala Țării Românești în București? Iubitul unui mare sultan

Statuia Mușatei, cea care a dat numele dinastiei Mușatinilor, a fost ridicată în orașul Siret din județul Suceava - Foto: crainou.ro

Astfel, din secol în secol, „ștafeta” dinastiei s-a tot predat până a ajuns, în 1666, la cel numit Iliaș Alexandru, a cărui domnie a durat doi ani și jumătate, din mai 1666 până în noiembrie 1668.

Cu el dinastia Mușatinilor a ajuns la capătul poveștii sale, una remarcabilă și esențială pentru principat, dar și pentru Țările Române, în general.

Născut pe la 1635, acest Iliaș Alexandru a trăit toată viața în umbra tatălui său, cu care este, de altfel, deseori confundat, din cauza asemănării de nume, Alexandru Iliaș.

Acesta din urmă a domnit de două ori în Moldova, între septembrie 1620 şi octombrie 1621, respectiv între decembrie 1631 şi aprilie 1633, fiind însă şi voievod al Ţării Româneşti între septembrie 1616 şi mai 1618.

Era nepotul lui Alexandru Lăpuşneanu, care era, la rândul lui, nepotul lui Ștefan cel Mare. Prin urmare, și cei doi - Alexandru Ilias și Iliaș Alexandru - erau stră-strănepoți ai marelui domnitor.

Citește și: Destinul tragic al fiului lui Ștefan cel Mare: Se luptă cu turcii, și-ar fi pierdut un ochi în luptă

Despre „junior” nu se pot spune prea multe, decât că, pe timpul domniei sale, tributul Moldovei către Înalta Poartă a fost mărit cu 25.000 lei.

Se pare că era un domn modest, bun și milostiv, iar atunci când osândea pe cineva la vreo „plată de datorie”, scotea chiar din punga proprie ca să-l ajute pe cel în cauză, lucru nemaiauzit până la el și nici după el.

Faptul că a fost un om blând era un defect pentru cineva care purta responsabilitatea domniei, blândețea fiind percepută ca o slăbiciune pentru un conducător.

Astfel că, în liniște, nu s-a opus atunci când, în 1668, a fost înlocuit în domnie de Gheorghe Duca. A plecat la Constantinopol unde, prin 1675, a și murit, la vârsta de 40 de ani.

Duca, în schimb, a inaugurat începutul unei alte dinastii pentru Moldova, Ducas (sau Doukas), una care nu începea cu el, ci avea deja o vechime de aproape șase secole.

Citește și: Cine a fost singurul domnitor care a murit după o operație de circumcizie? Avea doar 19 ani

Ea cuprindea nume importante de împărați și generali bizantini, începând cu împăratul Constantin al X-lea Ducas (1059 - 1067).

În schimb, blândul, dar ștersul Iliaș Alexandru a intrat în istorie printr-un singur lucru: a fost ultimul Mușatin care a ocupat tronul din Moldova al străbunilor săi.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te