Cine era domnitorul ce comanda de la Veneția armurile soldaților? Deși au fost conducătorii acestor pământuri, mulți dintre voievozii Țării Românești au ajuns doar o notă de subsol a istoriei. Cel de care vorbim astăzi a avut, totuși, rolul aparte de a fi fost tatăl lui Mircea cel Bătrân.
Cine era domnitorul ce comanda de la Veneția armurile soldaților? L-a dat lumii pe Mircea cel Bătrân
Începuturile Țării Românești se duc înapoi în timp până spre începutul secolului al XIV-lea. Primul domnitor al principatului, consemnat în documente este Basarab I, care a fost și primul din marea dinastie a Basarabilor care a condus țara, chiar o lungă perioadă, între 1310-1352.
A fost urmat pe tron de fiul său, Nicolae Alexandru, cu o domnie situată între 1352-1364, succedat, la rândul său, de propriul fiu mai mare, Vladislav I, care a condus țara între 1364-1377.
În timpul lui Vladislav au avut loc primele conflicte cu otomanii, pe la 1369, dar s-au emis și primele monede autohtone.
Citește și: Care au fost primii domnitori care au plătit tribut turcilor? Ce sumă trebuia să dea Ștefan cel Mare
Prin 1370 sau 1372, acesta, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă - l-a asociat la domnie - practică uzuală pe atunci a voievozilor noștri - pe fratele său, Radu I, conform infoazi.ro. Așa am ajuns la eroul poveștii noastre de astăzi.
Radu I, fratele lui Vladislav I și, la fel ca acesta, nepotul lui Barasab I, a fost domn al Tarii Romanesti aproximativ între 1374 și 1383. Nu se cunoaște anul nașterii sale, iar momentul morții este plasat, cândva, până la sfârșitul verii anului 1383.
Oricum, el își începe domnia ca „singur stăpânitor”, după iulie 1374, când avem ultima mențiune documentară despre fratele său ca fiind în viață.
Radu I a fost considerat de unii istorici a fi chiar faimosul Negru Vodă, legendarul întemeietor al Țării Românești, presupunere eronată dat fiind că este sigur că el era fiul altui domnitor și nepotul lui Basarab I, deci nu avea cum să înființeze un principat al cărui tron doar l-a moștenit.
Mircea cel Bătrân a fost fiul lui Radu I - Foto: arhiva
În plan extern, ela avut de gstionat legăturile în continuare tensionate cu regalitatea maghiară, care se pare că uitase deja bătaia cumplită luată la Posada, în 1330, de regele Carol Robert dAnjou de la bunicul lui Radu, Basarab I.
Astfel, regele Ludovic cel Mare lansează o expediție, în 1377, cu intenția de a-l supune pe Radu și a stăpâni peste Țara Românească.
Citește și: Ce domnitor al Moldovei s-a opus cedării Bucovinei către Habsburgi? Asasinat de cel mai bun prieten
Lupta între cele două oștiri e confirmată și de documentele Republicii Venețiene care, în dreptul aceluiași an, 1377, consemnează o comandă destul de mare, de 10.000 de armuri complete, venită din partea voievodului valah.
O cronică italiană „Cronaca Carrarese“ afirmă că bătălia s-ar fi terminat cu înfrângerea lui Radu, fapt destul de incert, dat fiind că, foarte curând, regele Ludovic al Ungariei pomenea în continuare, în documente, de intenția de a cuceri Țara Românească.
Radu I este cunoscut pentru sprijinirea vieții bisericești și înființarea episcopiilor catolice de Severin (1380) și de Arges (1381). Din timpul domniei sale datează și prima atestare documentară a unui județ, Jaleș, la 1385.
Dar, probabil, lucrul pentru care Radu va fi reținut mereu de istorie, chiar dacă în anexele sale, este faptul că a fost tatăl celui care va deveni Mircea cel Bătrân.
După moartea lui Radu I, în 1383, în împrejurări necunoscute, urmașul său a fost fiul mai mare, Dan I, care a domnit până în toamna lui 1386.
El ar fi murit asasinat - otrăvit, mai precis - pe când era într-o campanie militară desfășurată în vecinătatea Dristorului (Silistra), îndreptată împotriva țarului de Tărnovo, Ioan Șișman.
Iar bănuiala pentru cel din spatele asasinatului cade chiar pe Mircea, fratele lui Dan. Motivul ar fi fost politica pro otomană promovată de Dan I, lucru ce nemulțumea inclusiv marile puteri creștine ce plănuiau o cruciadă contra oștilor Semilunii.
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
Mormântul lui Radu I a rămas necunoscut timp de secole, până în 1920, când în urma săpăturilor arheologice efectuate în necropola voievodală din incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș, a fost descoperit un bogat mormânt de sfârșit de secol al XIV-lea, ce se presupune a fi chiar al lui Radu I.
Costumația defunctului, accesoriile vestimentare și bijuteriile îl arată pe posesor ca pe un puternic principe feudal, curtea munteană devenind în acei ani una pe măsura unui monarh european și nu una primitivă, cum mai presupun unii, specifică doar unei țări barbare.
