Cine l-a lăsat pe Nicolae Ceaușescu fără replică la o vânătoare? Fostul dictatator a căpătat o adevărată pasiune pentru omorârea animalelor - mai ales a celor mai mari și frumoase exemplare de urs, cerb, mistreț sau lup - după ce a preluat puterea în România, în 1965. Dar la una dintre aceste partide de vănâtoare a avut parte de o surpriză care l-a lăsat mască.
Cine l-a lăsat pe Nicolae Ceaușescu fără replică la o vânătoare? „Du-te naibii cu ursul tău!”
Nicolae Ceaușescu a stopat împușcarea urșilor în România, după 1970. Nu din vreun considerent ecologist, ci pentru a transforma toată țară într-o uriașă rezervație dedicată doar lui și apropiaților săi.
De altfel, reușita unui francez din 1969, care a reușit să „recolteze” în pădurile noastre un exemplar record de cerb carpatin, a fost picătura care a umplut paharul.
Așa se face că, pentru aproape două decenii, singurii vânători din România au fost Ceaușescu, alți demnitari comuniști ori oaspeți străini de vază.
De fapt, măsura fostului lider comunist a dus la o înmulțire accentuată a populației de urși bruni, concluzie la care au ajuns, la ora actuală, și jurnaliștii britanici.
Citește și: Nicolae Ceaușescu, vinovat de explozia numărului de urși din România? Concluzia presei britanice
„Populația înfloritoare de urși este un rezultat al perioadei comuniste, atunci când Nicolae Ceaușescu a guvernat peste pământurile românești și a intervenit obsesiv asupra naturii. El a creat stații de hrănire pentru urși, ordonând ca cadavrele de vite să fie aruncate în păduri pentru a crește populația.
De asemenea, Ceaușescu a interzis vânătoarea de urși, ceea ce a fost un act de interes personal. Doar el și membrii partidului său aveau voie să vâneze urși, iar poveștile oribile din această perioadă încă rezonează.
Acțiunile sale au dus la faptul că, la ora actuală, România găzduiește mai mult de jumătate din populația totală de urși bruni din Europa. În timp ce alte țări au trebuit să vină cu programe de reintroducere, românii suferă consecințele „ajutorului” lui Ceaușescu”, se scrie într-un articol din The Guardian.
Ceaușescu, primul din dreapta, verificând „recolta” de urși, după o vânătoare - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Nicolae Ceaușescu participa cu frenezie la partidele de vânătoare organizate pentru el în diferite zone ale țării, așa cum era și cea din Comandău, județul Covasna.
Ioan Cotici, fost pădurar și șef de district al Ocolului, care a fost de câteva ori la vânătoare de urși cu Ceaușescu, a rememorat pentru forestmania.ro câteva din întâmplările trăite cu acele ocazii.
În mod surprinzător, deși multe alte relatări îl prezintă pe Ceaușescu drept un trăgător slab, căruia se aduceau „pe tavă”, în bătaia puștii, animalele pe care le executa fără ezitare, Cotici e de părere că acesta era un trăgător foarte bun, care, probabil, se antrena în acst scop.
Citește și: Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu din complotul din 1984? Cine a fost în spatele acțiunii?
El mai spune că fostul secretar general al PCR și, din 1974, președinte al României, nu omora niciodată ursoaice sau urși mici. Lucru de înțeles, din moment ce „cel mai iubit fiu al poporului” era permanent în căutare de trofee remarcabile.
„Venea și dădea mâna cu noi toți. Apoi stătea lângă noi, pe scaune, în foișor. Ne întreba de direcția vânatului. Aveam o lanternă cu care îi luminam calea, la plecare, până la mașină. Să știți că era un trăgător foarte bun!
Cu siguranță se antrena, cu aghiotanții lui, trăgea la țintă. Carabina lui era foarte bine reglată. El nu împușca niciodată ursoaice sau urși mici, doar din cei mari”, a povestit Ioan Cotici pentru sursa citată.
Acesta a adăugat că participarea la o asemenea vănâtoare nu era deloc simplă, oamenii care asigurau, de fapt, bunul mers al acesteia, fiind controlați cu atenție de securiștii care-l păzeau pe dictator.
Elena Ceaușescu, verificând, sub privirile „tovarășului” soț, dacă ursul e mort - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
„Bineînțeles că nu era chiar așa simplu să participi la acea vânătoare. Erau controlați până la piele, să nu aibă vreo armă sau vreun obiect care ar fi putut deveni un risc pentru „tovarășul”. Ceaușescu era însoțit de peste 20 de persoane, venite de la București, și care îi asigurau paza. Unii aveau la mână ceasuri speciale.
Într-o zi, când stăteam să așteptăm să apară ursul, unul dintre aghiotanți a vorbit la acel ceas, care probabil funcționa ca o stație de emisie-recepție. A spus că vine la mașină. Cumva, să fie pregătiți de plecare, că venea șefu’.
Am mai stat ce am mai stat și apoi am plecat cu toții, că ursul nu a apărut. Când ne-am apropiat de șosea, erau vreo 20 de mașini pregătite… La care Ceaușescu, văzând aglomerația, le-a zis nervos: „Paștele mamii voastre! De-aia n-a venit ursul!”, a spus fostul pădurar și șef al Ocolului.
Dar una dintre cele mai interesante amintiri se leagă de participarea Elenei Ceaușescu la o asemenea vânătoare, deși titulara Cabinetului 2” nu era vreo pasionată a acesteia.
Dar cele rememorate de Cotici arată un crâmpei din stilul relației dintre cei doi „regi” comuniști ai țării.
Citește și: 10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Ce record mondial a deținut?
„Într-o altă zi, după vânătoare, ne-am dus dimineață să îi ducem ursul, la cabană. Îl urcasem în camionetă și l-am dus. Se fotografia cu el, îi plăcea tare mult să aibă amintiri cu urșii împușcați. Și din cabană o vedem ieșind și pe Elena Ceaușescu.
El, bucuros, îi zice: Hai Lenuțo să vezi ursul! Și ea, cu o voce cam de mahala, i-a răspuns: Du-te naibii cu ursul tău! Eu am venit să iau aer!”, a povestit, râzând, Ion Cotici, potrivit aceleiași surse.
Multe dintre trofeele de urși împușcați de Ceaușescu sunt depozitate la Muzeul Cinegetic din Posada - Foto: forestmania.ro
Multe dintre blănurile urșilor împușcați de Ceaușescu au stat, ani buni, la complexul Scroviștea, situat la puțin peste 30 de kilometri de București.
Regele Carol I pusese acolo piatra de temelie a unei cabane de vânătoare, Regele Ferdinand a construit mai multe anexe, iar Regina Maria, cu stilul său unic, a extins pavilionul la un adevărat palat, cu 102 camere.
Ceaușescu, ahtiat după vânătoare și pescuit, a pus imediat ochii pe Scroviștea.A demolat multe dintre anexe și a construit patru vile și o cramă, în stilul epocii comuniste, cu linii rigide, care ascund fastul din interior.
Citește și: Ce salarii aveau Nicolae și Elena Ceaușescu. Sumele de bani pe care le primeau dictatorii lunar
După 1990, domeniul Scroviștea a fost preluat de RAAPPS, Regia Autonomă a Protocolului de Stat, care gestionează în prezent domeniul de la Scroviștea.
Dar sutele de blănuri de urs de aici au ajuns la Muzeul Cinegetic Posada din Comarnic. care le ține în mai multe depozite.
