Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? Era de origine italiană

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 29.07.2024 - 09:17
Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române - Foto: arhiva
Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române - Foto: arhiva

Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? După reușita - e drept, efemeră - a lui Mihai Viteazul de aducere a celor trei provincii sub un singur sceptru, au existat și alți voievozi care au încrcat să meargă pe urmele sale. Printre ei, un italian.

SHARE

Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? La nici două decenii de la isprava Mihai Viteazul - e drept, pentru doar câteva luni - ecoul faptelor sale era încă foarte viu în mintea contemporanilor. De aceea, unii voievozi au încercat să-i repete izbânda, sperând că vor avea mai mult succes decât acesta.

Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? Era de origine italiană

În 1600, Mihai Viteazul reușise prima unificare a celor trei Țări Române. Ce-i drept, doar pentru nici 4 luni, pentru că doar atât a putut stăpâni în Moldova, ultima dintre provinciile aduse sub sceptrul său, din luna mai, până în septembrie ale anului respectiv.

Dar exemplul său încă își purta ecourile în mintea contemporanilor, așa că unii voiezovi au încercat să-i preia modelul, sperând că vor ave mai mult succes decât acesta.

Unul dintre acești voievozi a fost, probabil, și cel mai curios caz, dat fiind că era italian de origine și a fost numit domn al Moldovei de Înalta Poartă, tocmai pentru că otomanii aveau deja mare încredere în loialitatea lui.

 Astfel, Gaspar Graziani a ocupat tronul pe car stătuse Ștefan cel Mare între februarie 1619 și septembrie 1620. 

Citește și: Cine a fost singurul domnitor care a murit după o operație de circumcizie? Avea doar 19 ani

Doar un an și jumătate de domnie, dar pentru dobândirea căreia a depus multe eforturi, ce par cu atât mai inexplicabile cu cât știm deja ce a făcut ulterior și cum a sfârșit. 

Graziani, un italian catolic, s-a născut pe la anul 1580, în Bihac, un oraș din Bosnia-Herțegovina de astăzi, fostă posesiune a Republicii Venețiene.

 Nu se cunosc detalii despre copilăria sa, dar la tinerețe îl descoperim ca un adevărat poliglot. Cum, necum, Gaspar cunoștea cinci limbi: italiana, croata, germana, engleza și turca.

Tocmai datorită acestei abilități lingvistice, dar și a carismei sale, a ajuns în serviciile mai multor state ale vremii.

Graziani a devenit, pe rând, interpret/traducător al misiunilor diplomatice englezești la Înalta Poartă, trimis al Marelui Duce de Toscana, Cosimo al II-lea,la sultanul otoman dar și al viceregelui Spaniei din Neapole,în Imperiul Otoman, conform adevarul.ro.

Sultanul Osman al II-lea - Foto: arhiva

Reușește să lege prietenii la curtea otomană, dar, în același timp, făcea un joc de „agent dublu”, lucru, firește, deosebit de periculos, aflându-se în inima puterii otomane, la Constantinopol.

Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române

Se prefăcea supus al sultanului, oferindu-i informații prețioase despre statele creștine, în timp ce făcea treabă de spion și în serviciul habsburgilor.

Dar cum acțiunile sale n-au fost descoperit, în perioada 1614-1618, Gaspar Graziani ajunge principalul negociator al otomanilor cu Imperiul Habsburgic, furnizând, în secret, informații când unora, când altora.

Treptat, beneficiind și de legăturile pe care și le făcuse la curtea otomană, începe să viseze la mult mai mult decât a rămâne un traducător și negociator.

A prins a spera că, drept răsplată pentru activitatea sa va fi recompensat cu tronul uneia dintre Țările Române. Și, adăugând relațiilor și nelipsita mită pentru înalții demnitari otomani, în februarie 1619 Graziani e numit domn al Moldovei în locul lui Radu Mihnea.

Nu se cunoaște motivul pentru care italianul și-a dorit o asemenea sarcină, dată fiind soarta mareu incertă și, de obicei, tragică, a celor aflați la conducerea celor două principate.

Cert este că a ajuns pe scaunul domnesc pe care-l deținuse și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, dar și Mihai Viteazul, cu nici 20 de ani înaintea lui.

În plan intern, domnia sa a fost din start un dezastru. Străin de țară, necunoscător al limbii şi obiceiurilor Moldovei, ignorînd tradițiile țării, el n-a fost agreat nici de boieri, nici de popor. 

Miron Costin deplângea modul lui de a conduce și faptul că era străin de țară:

„De laudă este hie la care domnŭ să hie spre partea creştinească, că aceasta ţară, căci trăieşte aşea în statul său pănă acmu, pentru ţări creştine stă pănă astădzi în rîndurile sale, însă cu înţelepciune, nu fără socoteală şi fără temeiŭ, în loc de folosul ţărîi să-i aducă perire”, scria cronicarul.

Astfel, la scurtă vreme, izbucneşte o răscoală a răzeșilor orheieni care aduc şi un înlocuitor la domnie. 

Graziani nu se complică și îneacă revolta în sânge, fără să încerce și varianta diplomație în care era iscusit. Arăta, astfel, că venise în Moldova ca să rămână.

Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei numit de turci? Era nepotul lui Ștefan cel Mare. Ucis în somn

Dar, mai mult, începe să „coacă” planuri cel puțin ciudate pentru cineva cu originea sa. Sau, poate, planurile erau, de fapt, făcute mai demult, împreună cu Habsburgii cărora le slujise drept spion la Constantinopol.

Însă planul cel mai surprinzător viza reîmplinirea visului lui Mihai Viteazul: reunificarea celor trei Țări Române. 

Astfel, pe nepusă masă pentru turci, el se întoarce împotriva Porții și începe o politică de alianțe antiotomane cu puterile creștine. Spera astfel, la fel ca marele voievod, să cucerească și Transilvania, dar și Țara Românească, pentru a le uni în același stat. 

Inițial, tânărul sultan Osman al II-ea  - care avea doar 15 ani - a stat liniștit în privința Moldovei, scopul numirii lui Graziani fiind tocmai de stăvilire a acțiunilor Poloniei de extindere dincolo de Nistru. 

Iar pe tronul țării padișahul știa că numise un om loial Înaltei Porți, care slujise cu credință atâția ani potrivit noi.md. Cel puțin, așa credea...

Dar Graziani, pentru concretizarea scopului săi, chiar acționează și încheie un tratat secret tocmai cu polonezii, pentru a lupta contra turcilor. 

Spre nenorocul lui, sultanul a aflat de trădare și, după ce și-a revenit din uimire, a decis înlăturarea acestuia din domnie.

Inițial, se încearcă atragerea lui la Constantinopol, sub un pretext oarecare, dar Graziani își dă seama că e vorba de o capcană și se pregătește de luptă.

Iar lupta n-a întârziat să vină. Trupele otomane au intratîn Moldova, unde Graziani se baza sprijinul hatmanului polonez Zolkiewsk 

Astfel, se ajunge la bătălia de la Țuțor, Iași, din septembrie 1620, unde oastea moldo-polonă este înfrântă de ienicerii sultanului.

Domnitorul a fugit în toiul nopții de pe câmpul de luptă, vrând să treacă în Transilvania. Spre tragicul ui ghinion, a fost prins și decapitat chiar de doi boieri moldoveni din rândul celor care nu văzuseră cu ochi buni, din start, venirea unui venetic pe tronul Mușatinilor.

Gaspa Graziani a sfârșit în acest mod, la doar 40 de ani, și nu vom mai afla niciodată de ce și-a dorit cu ardoare această demnitate atât de periculoasă în acea perioadă - tronul uneia dintre Țările Române.

Doar dacă nu cumva fusese, de la un punct, chiar o misiune, o „sarcină” încredințată de habsburgi.

Însă, în afara sonorității atipice a numelui, pentru un voievod al Moldovei, Gaspar Grziani rămâne o figură aparte în galeria domnitorilor din Țările Române.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te