Cum arătau orașele Daciei Romane? Cucerirea regatului condus de Decebal, în 106 d.Hr, de către împăratul Traian, a dus la o transformare radicală a aspectului noii provincii romane, numită Dacia Felix.
Și chiar dacă provincia n-a rezistat decât până în anul 271, prăbușindu-se sub valul de atacuri ale popoarelor migratoare, vestigiile acelor schimbări se mai văd și astăzi.
Cum arătau orașele Daciei Romane? Amfiteatrul din capitala provinciei găzduia 12.000 de spectatori
Ca în toate teritoriile pe care le-au cucerit, și în Dacia, romanii au adus cu sine multe elemente din civilizația și cultura Imperiului, de la limba latină, până la construcții nemaiîntâlnite până atunci în acea zonă a Europei.
Primul lucru făcut de Traian, după victoria asupra dacilor, a fost să fondeze o nouă capitală pentru provincia anexată.
Locul a fost ales la 40 de kilometri de vechea capitală a regatului dac, Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștie.
Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa Dacica - așa cum era numele complet - a fost ridicată din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus, scrie infoapuseni.ro.
Vechile ruine ale coloniei antice ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi.
Citește și: Care a fost cauza războaielor daco-romane, de fapt? Geniala stratagemă folosită de Decebal
Ulpia Traiana Sarmizegetusa din actualul județ Hunedoara a fost numită de unii istorici „mica Romă”.
Alți oameni de știință au comparat-o în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde.
Ea se află pe lista indicativă a monumentelor din patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Așa ar fi arătat Ulpia Traiana Sarmizegetusa, conform reconstituirii făcute de specialiști - Foto: istorie-pe-scurt.ro
Romanii au dorit să creeze, ca pretutindeni, după chipul și asemănarea Romei și a altor orașe ale Imperiului, care era unul preponderent urban.
Astfel, înzestrarea orașelor cu apă de băut a fost întotdeauna o preocupare majoră a romanilor.
Apa potabilă era adusă, uneori, de la mari distanțe, chiar de zeci de kilometri, prin sisteme de alimentare impresionante, cu ajutorul apeductelor, unele fiind ân picioare și azi, precum cel din Segovia, Spania.
Și în Dacia ingeniozitatea romană și-a spus cuvântul în acest domeniu. O inscripție din timpul împăratului Hadrian (117 - 138) menționează aducerea apei la Sarmizegetusa, găsindu-se și urme arheologice ale unui apeduct.
Apulum (Alba-Iulia) a beneficiat și el de un astfel de sistem. Tot aici o inscripție vorbește despre o fântână curgătoare pe care o restaurează un ”speculator”, adică un cercetaș, din Legiunea a XIII-a Gemina, cu numele de Ulpianus Proculinius, conform istorie-pe-scurt.ro.
Un alt element major pentru orice oraș roman îl reprezenta prezența termelor. Fiecare așezare își avea propriile băi publice care erau foarte frecventate.
Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia
În afară de rolul de spălare a trupului, ele erau un loc de întâlnire unde se puneau la cale afaceri și se făcea politică, stabilindu-se fel de fel de alianțe.
De altfel, împărații se întreceau să ofere cetățenilor Romei terme cât mai mari și luxoase. Cele mai vestite sunt cele ale lui Caracalla care ocupau 188.000 de metri pătrați sau ale lui Dioclețain pe 130.000 de metri.
La Sarmizegetusa s-au găsit urmele unor terme publice foarte mari. La Apulum o inscripție amintește de existența unor terme, menționând că un cetățean a donat uleiul necesar ”revigorării” după un tratament la terme.
Tot la Apulum, „prea stălucitul bărbat Oublius Aelius Gemellus”, a construit alte băi publice.
La Micia, la est de Deva, era o o garnizoană ai cărei soldați proveneau din Siria. Ei beneficiau de niște terme, după cum o inscripție din anul 193 d. Hr. amintește că Pertinax le-a restaurat, deoarece se ruinaseră din vechime.
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa încă așteaptă să fie restaurat de autorități - Foto: adevarul.ro
Orașele mai mici aveau și ele terme, dar mai reduse ca dimensiuni. Ad Mediam (Mehadia de azi) avea și o reputație de stațiune balneară.
Alte stațiuni balneare romane erau la Săcel, Govora, Călimănești, Aquae(Călan, Hunedoara), Oradea, Băile Felix. potrivit sursei citate.
O altă prezență obligatorie într-un oraș roman era cea a templelor. Chiar dacă romanii n-au fost oameni cu o credință profundă, mistică, se ridicau temple tuturor zeităților, în special zeului celui mai bun și mai important, Jupiter Optimus Maximus.
Alături de templele divinităților oficiale, ale statului, romanii lăsau să se ridice și temple dedicate zeităților popoarelor supuse.
Puneau totuși o condiție: adoratorii lor să fie credincioși statului, iar practicile să nu tulbure ordinea publică. De multe ori romanii chiar își însușeau sau chiar înglobau între zeii lor și pe cei ai cuceriților.
Dar elementul, poate, cel mai spectaculos, dar și mai popular în rândul oamenilor era amfiteatrul.
Aici erau găzduite celebrele se lupte de gladiatori ori cu animale sălbatice, care puteau durași zile întregi, uneori aproape o săptămână.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
Firește, cel mai mare din Dacia Romană a fost amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în care încăpeau chiar și 12.000 de spectatori.
Despre cel din Porolisum (Moigrad, din Sălaj) știm că în anul 158 împăratul Antoninus Pius îl restaurează „deoarece se ruinase din vechime”.
Luptele de gladiatori din amfiteatre erau distracia absolută pentru romani - Foto: enciclopediagetodacilor. blogspot.com
Această exprimare înseamnă că acea clădire fusese ridicată în primii ani de stăpânire romană în Dacia, încă de pe vremea lui Traian.
Cetățenii de vază ai orașelor cheltuiau enorm pentru organizarea de evenimente sportive, constituindu-și astfel un titlu glorie.
Cine asigura poporului ”panem et circenses” („pâine și circ”) primea recunoștință și popularitate, chiar dacă, adesea, de scurtă durată..
Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este, de mai multă vreme, în plan spre a fi renovat.
În iunie 2023, Consiliul Județean Hunedoara a parafat un contract în acest sens, proiectul curpinzând și ridicarea unui muzeu lângă ruinele capitalei Daciei Romane.
Dar, lucrările estimate la 5 milioane de euro, finanțate aproape în întregime prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, au început cu întârziere, din cauza procedurilor de proiectare și de licitație prelungite, potrivit adevarul.ro.
Termenul inițial de finalizare a investiției a fost luna decembrie a anului 2023, dar, în condițiile date, noul termen este 31 decembrie 2024.
Citește și: Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?
Restaurarea amfiteatrului din Sarmizegetusa romană vizează amenajarea unor tribune pe structuri metalice, gazonarea arenei, dar și consolidarea şi reamenajarea zidurilor ei.
De asemenea, se preconizeaă amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune, precum și amenajarea parţială a gradenelor astfel încât amfiteatrul să poată fi folosit pentru diferite evenimente în perioada estivală.
