Dinastia Mușatinilor, cea a lui Ștefan cel Mare, a fost denumită după o femeie. Pe sntul voievod îl știm bine deja, după cum numele ilustrei sale familii ne este cunoscut, nu doar din cărțile de istorie, dar și din filme sau piese de teatru. Cu toate acestea, știm mult mai puține despre personajul feminin care stă în spatele numelui dinastiei.
Dinastia Mușatinilor, cea a lui Ștefan cel Mare, a fost denumită după o femeie. Cine a fost ea?
În 1971 făcea furori printre români primul serial de televiune românesc, intitulat „Mușatinii”, în regia Soranei Coroamă-Stanca, ce era o adaptare după trilogia lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Apus de soare”, „Viforul”, „Luceafarul”.
În producție, actorul Teofil Vâlcu a intepretat rolul lui Ștefan cel Mare, în timp ce Ștefan Iordache i-a dat viață unuia dintre fiii voievodului, Petru Rareș.
Distribuția mai cuprindea nume uriașe precum Dina Cocea, Radu Beligan sau George Motoi, dar și pe foarte tinerii, pe atunci, George Mihăiț și... Corina Chiriac, potrivit cinemagia.ro.
Citește și: Cum a pierdut Ștefan cel Mare tronul Moldovei? A fost înlocuit de un văr. Cât a durat situația?
Ulterior, Gheorghe Cozorici îi dădea personajului Ștefan cel Mare propria marcă, ajungând să se confunde cu acesta în mentalul colectiv, prin prestațiile din peliculele „Frații Jderi”, din 1974, și „Ștefan cel Mare - Vaslui 1475”, din 1975.
Dar aproape nimeni n-a vorbit, nici atunci, nici multă vreme după, despre originea numelui celei mai de seamă dinastii din istoria Moldovei, un echivalent al celei a Basarabilor din Țara Românească.
Spre surprinderea unora, numele ilustrei familii, din care a făcut parte și Ștefan cel Mare, n-a fost dat de vreun voievod cutezător, ci de o femeie, una dintre cele mai importante din odiseea acestui pământ.
Este vorba de Doamna Margareta Muşata, supranumită „Doamna Valahiei Mici”, care a trăit aproximativ în perioada 1327-1394.
Bogdan I Întemeietorul, tatăl Margaretei Mușata - Foto: arhiva
Despre această fiică a lui Bogdan Vodă - considerat voievodul maramureșean care a întemeiat Moldova, conducând-o între 1363-1367 - care a dat nou întemeiatei țări doi domni şi o dinastie, se cunosc doar două documente, câte unul de la fiecare dintre fiii ei care au ajuns domni ai Moldovei.
În documentul din 1 mai 1384, dat de Petru al II-lea Muşat (1375 – 1391), scris în limba latină, este numită Margareta, în timp ce în al doilea document, emis de Roman I (1391–1394) este numită Muşata, de aici numele ei Margareta-Muşata.
Papa Grigore XI (1370 – 1378), într-o scrisoare din 26 ianuarie 1378, i se adresează cu următoarea formulă: „Nobili mulieri Margarethe di Cereth, Domina Walahie Minoris”, adică „Nobilei femei Margareta de Siret, Doamna Valahiei Mici”, conform crainou.ro.
Înființarea Țării Moldovei îi este atribuită voievodului de Maramureș, Bogdan I, pe la anul 1363. El a creat ceea ce numește dinastia Bogdăneștilor care a mai cuprins câțiva reprezentanți, precum Petru I și Lațcu, adică nepotul și fiul său.
Citește și: Ce poduri ale lui Ștefan cel Mare rezistă și azi? Noul „Golden Gate de Brăila”, sufocat de probleme
Cum am menționat deja, Bogdan Vodă a avut și o fată, sora lui Lațcu, Margareta Mușata. Despre ea se spune că ar fi devenit soția unui anume voievod Costea - alți istorici merg pe varianta Ștefan - care ar fi fost și domn al țării între 1373-1375.
Dar lipsa mărturiilor scrise a îngreunat elucidarea multor mistere din acea perioadă. Totuși, Costea este pomenit, la rândul său, în două documente, iar osemintele sale au fost descoperite de arheologi la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți.
Analiza ADN-ului celor înmormântați în biserica mănăstirii a demonstrat că persoana îngropată în unul din mormintele a căror piatră tombală este ilizibilă, este tatăl fraților Petru al II-lea și Roman I, adică fiii Margaretei Mușata.
Statuia Margaretei Mușata din orașul Siret, județul Suceava - Foto: crainou.ro
Totuși, este cert că Mușata - oricum l-ar fi chemat pe soțul său - a fost mama mai multor voievozi: Petru al II-lea, Roman I și, probabil, și a lui Iosif Mușat - întâiul mitropolit al Moldovei.
Numele ei a ajuns să fie dat, ulterior, unei întregi dinastii, al cărei exponent de frunte a fost Ștefan cel Mare (1457-1504). De altfel, Petru al II-lea Mușat, fiul ei mai mare, a fost primul care a deschis lista domnilor Moldovei care au aparținut dinastiei Mușatinilor, el domnind între 1375-1391.
La acea vreme nu existau nume de familie, ci doar cele de botez, așa că ei înșiși nu s-au autonumit așa.
Abia prin secolul al XVII-lea, acest nume de botez - ajutat și de o eroare de traducere - dar binevenită - a cronicarului Grigore Ureche, a devenit numele de familie al întregii dinastii.
Citește și: Cine a fost domnitorul care a întemeiat o nouă dinastie? Era urmașul vestitului aprod Purice
19 voievozi diferiți din dinastia Mușatinilor - unii de mai multe ori - s-au perindat neîntrerupt la conducerea țării, până în 1561, când tronul a fost ocupat, pe rând, de Ioan Iacob Heraclid, mai cunoscut drept Desport-Vodă și de Ștefan Tomșa I, care nu aparțineau ilustrei familii a Mușatinilor.
Dar în 1564, Lăpușeanu a revenit în scaunul domnesc, reînnodând tradiția voievozilor din dinastia sa. Dar lucrurile aveau să se complice mult mai mult, un deceniu mai târziu, după domnia lui Ioan Vodă cel Viteaz.
Din 1574, tronul Moldovei începe să fie acaparat tot mai des și mai mult de către cei din dinastia Drăculeștilor, întemeiată de Vlad Dracul în Țara Românescă și a Movileștilor, urmașii faimosului aprod Purice, credinciosul sfetnic al lui Ștefan cel Mare.
În cele din urmă, ultimul reprezentant al Mușatinilor la conducerea Țării Moldovei a fost Iliaș Alexandru, a cărui domnie a durat doi ani și jumătate, din mai 1666 până în noiembrie 1668.
Odată cu el dinastia care a purtat numele Margaretei Mușata, care a condus Moldova mai bine de 250 de ani a ajuns la capătul poveștii sale, una remarcabilă și esențială pentru principat, dar și pentru Țările Române, în general.