Femeia care a ajuns simbolul României revoluționare era englezoaică. Probabil că ați văzut măcar o dată în viață un tablou ce înfățișează din profil o tănără îmbrăcată în ie, cu tricolorul în mâna stângă și hangerul în dreapta.
A devenit esența artistică a Revoluției de la 1948, dar cea care i-a fost model pictorului este foarte puțin cunoscută chiar în țara pentru drepturie căreia a luptat.
Femeia care a ajuns simbolul României revoluționare era englezoaică. Cum s-a întâmplat acest lucru?
„România revoluționară” este un tablou realizat la 1850 de către pictorul Constantin Daniel Rosenthal.
Era la doi ani de la înăbușirea Revoluției de la 1948 din Țara Românească, dar cea care i-a fost model artistului jucase un rol activ în evenimentele de atunci.
Tot ea a fost muza pentru reaizarea celuilalt cunoscut tablou al pictorului, „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”.
Deși cunoaștem - ori cunoșteam tablourile respective încă din școală - femeia care a devenit figura artistică a Revoluției pașoptiste este puțin cunoscută la noi în țară.
Asta, chiar dacă bucureștenii ce merg pe Bd. Magheru știu foarte bine dspre una dintre străzile ce se desprind din arteră, numită Maria Rosetti.
Citește și: Cine e politicianul care a salvat România de la destrămare? La moartea sa, regele Carol I a plâns
Dar această Maria Rosetti s-a născut, de fapt, ca Mary Grant, în Guernesey, Anglia, în anul 1819. A fost fiica unui scoţian, Edward Grant şi a unei franţuzoaice, Marie Lavasseur, conform radioromaniacultural.ro.
De altfel, și-a petrecut copilăria în Provence, în Franţa. A ajuns în România, prin fratele său, Effingham Grant, care în 1937 se angajează la Consulatul Britanic din Țara Românescă. El va fi, de altfel, cel după care a fost denumit Podul Grant din Capitală.
Maria Rosetti, fostă Mary Grant, alături de soțul ei, omul politic C.A. Rosetti - Foto: Arhiva
Mary Grant vine şi ea în România şi se angajează ca guvernantă pentru copii colonelului Ioan Odobescu, printre care se număra și viitorul scriitor Alexandru Odobescu.
În București îl cunoaşte pe omul politic Constantin A. Rosetti, unul dintre conducătorii mișcării politice ce a dus la nașterea Partidului Național Liberal, iar între cei doi se naşte o iubire pasională.
La 31 august 1847, ea devine soţia lui C.A. Rosetti, după o ceremonie religioasă anglicană desfăşurată la casa familiei sale din Plymouth.
A fost soția omului politic C.A Rosetti
Tot atunci, Mary Grant, devenită Maria Rosetti, l-a cunoscut și pe pictorul Constantin Daniel Rosenthal.
Citește și: Ce rol a avut Ion Creangă în tentativa de lovitură de stat din 1866? Voia ruperea Unirii de la 1859
Acesta se născuse la Budapesta, în 1820, dar aderase la principiile revoluţionarilor români de la 1848, după ce se împrietenise, pe durata studiilor de la Viena, cu Ion Negulici şi C. A. Rosetti.
Maria şi C. A. Rosetti au avut opt copii – două fete și șase băieți, din care au supravieţuit doar patru – , iar cel dintâi, o fetiţă, s-a născut chiar pe 18 iunie 1848, ziua izbucnirii revoluției muntene pe care a și botezat-o Liberté Rosetti.
Maria Rosetti Grant a dovedit, cu decenii înainte de Regina Maria, că și un om născut altundeva, un străin de aceste meleaguri, poate iubi cu ardoare România, țara adoptivă.
În istoria noastră a rămas consemnat faptul că Maria Rosetti a dovedit un curaj ieşit din comun, nu doar fiindcă a luat parte la întâlnirile conspirative ale revoluționarilor care aveau loc în casa familiei, însă a avut şi un rol activ în salvarea acestora după arestarea lor de către turci.
Tabloul „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”. pictat de CD Rosenthal, o reprezintă tot pe Maria Rosetti - Foto: Arhiva
În septembrie 1848, în momentul în care soţul ei a fost arestat de către turci, urmând să fie trimis pe Dunăre, cu o corabie către Serbia – alături de personalităţi precum Nicoale Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad sau Dimitrie Bolintineanu – Maria Rosseti s-a deghizat în ţărancă.
Cu propria fetiţă în braţe - care avea abia 3 luni de viață -a cerut voie celor de pe corabie care îi supravegheau soţul să îi permită să îl sărute de bun rămas. Cum nu părea să fie primejdioasă, soldații i-au permis acest lucru.
A fost prima femeie ziarist din țara noastră
Doar că prin acest gest, Maria i-a strecurat bărbatului ei în gură un bileţel pe care notase exact ora şi locul unde el, împreună cu grupul de revoluţionari, urmau să fie eliberaţi, după o operaţiune care, în cele din urmă, avea să fie încununată de succes.
Citește și: Cine a fost femeia care a salvat Unirea Principatelor Române? A murit de holeră la 40 de ani
În perioada care a urmat înfrângerii mişcării revoluţionare, Maria Rosseti a trăit, alături de soţul ei, în exil, la Paris, timp de nouă ani. În capitala Franței, s-a alăturat și pictorul Rosenthal grupului de revoluționari exilați.
De aceea, tabloul „România Revoluţionară” a fost pictat la Paris, fiind o reprezentare alegorică a idealurilor sociale şi naţionale pe care multe popoare europene le împărtăşeau la mijlocul secolului XIX.
Iar modelul pictorului a fost nimeni alta decât Maria Rosetti. Ea este reprezentată bust în prim plan, cu tricolorul în mâna stângă și hangerul în dreapta, scrie mnar.ro.
Pictura, alături de „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”, au devenit simbolul nu doar al mișcării de la 1848, dar și al spiritului revoluționar românesc, precum și european, în numele libertății naționale, al dreptății și echității sociale.
Din păcate, la doar un an după ce a pictat tabloul, CD Rosenthal a murit, la doar 31 de ani, fiind torturat de autoritățile maghiare după ce fusese prins pe când voia să ajungă în România.
În schimb, Maria Rosetti avea să trăiască o viață lungă, plină de alte realizări. Soții Rosetti au revenit în țară după 1856, iar Maria a început, în 1857, o carieră jurnalistică, devenind astfel prima femeie ziarist din ţară.
A scris la „Românul”, ziarul fondat de soţul ei, apoi a editat pe cont propriu revista săptămânală „Mama si copilul”, publicație care conţinea articole despre creşterea şi educarea copiilor şi care a apărut pe parcursul unui an, 1865-1866.
Maria Rosetti a fost puternic implicată şi în evenimente caritabile: în perioada 1866 – 1867 și a ajutat la strângerea de fonduri pentru combaterea foametei.
De asemenea, în 1877, după ce România şi-a dobândit independenţa, a înfiinţat și administrat spitalele din Turnu Măgurele şi Craiova, a organizat şi condus un spital de campanie la sud de Dunăre.
Citește și: Care este soarta Hotelului Concordia, unde s-a decis soarta Unirii din 1859? Cine îl deține?
În plus, a creat și „Comitetul Femeilor”, cu ajutorul căruia a reuşit să strângă fonduri substanţiale pentru armată şi spitale.
În toată această perioadă şi-a continuat şi activitatea de jurnalist, scriind multe materiale prin care a promovat libertăţile femeilor.
După moartea lui C. A. Rosetti, la 8 aprilie 1885, ea a trăit în sediul redacţiei „Românul” alături de fiul ei, Vintilă, care preluase conducerea ziarului, şi de soţia acestuia.
Maria Rosetti a murit la vârsta de 73 de ani, la 13 februarie 1893, viața sa fiind o sursă de inspiraţie pentru romanul lui Camil Petrescu „Un om între oameni”,
