Cu patru luni înainte de Ialta, în octombrie 1944, prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill s-a deplasat la Moscova unde a căzut de acord cu liderul Rusiei - URSS, la acel moment - IV Stalin, asupra împărțirii sferelor de influență în estul și sud-estul Europei după victoria asupra Germaniei naziste.
Ulterior, la Conferința de la Ialta din februarie 1945 această împărțire cinică, consemnată pe un șervețel, act cunoscut și ca „Acordul de procentaj, nici n-a mai fost discutată, fiind subînțeleasă de la sine.
România, vândută Rusiei înainte de Ialta, în 1944. Actul de la Moscova semnat la o sticlă de whisky
Conferința de la Ialta, în Crimeea, desfășurată între 4-11 februarie 1945, a fost ultima întâlnire în acea formulă a celor „trei mari” lideri ai coaliției anti-naziste: Franklin D. Roosevelt, președintele SUA, Winston Churchill, prim-ministrul Marii Britanii și Iosif Visarionovici Stalin, Generalisimul Uniunii Sovietice, adică liderul absolut al URSS.
În cadrul întâlnirii au fost stabilite principalele direcții în privința viitoarei organizări a lumii, în contextul în care înfrângerea Reichului german era tot mai aproape.
S-a stabilit drept principală prioritate predarea necondiționată a Germaniei naziste, lucru ce avea să se petreacă la 8 mai 1945. După război, Germania urma a fi împărțită în patru zone de ocupație, hotărându-se să aibă loc și o divizare a Berlinului în patru sectoare.
Stalin a fost de acord ca Franța să i se acorde un loc în Consiliul Aliat de Control și să preia cea de-a patra zonă de ocupație în Germania și Austria.
Churchill, Roosevelt și Stalin (de la stânga la dreapta), în timpul Conferinței de la Ialta, în Crimeea, din februarie 1945 - Foto: Profimedia Images
Contrar opiniei intrată în folclor, la Ialta nu s-a împărțit, în mod explicit, zonele de influență ale Occidentului și Rusiei, în privința țărilor din estul și sud-estul Europei, printre care se afla și România.
Doar situația Poloniei a fost discutată, britanicii și americanii făcându-i concesii lui Stalin și fiind de acord cu reorganizarea guvernului provizoriu polonez - care fusese instalat de Armata Roșie - prin includerea a diverse grupări politice.
Ce s-a decis la Ialta?
Prin acest lucru, în schimb, a fost înlăturată legitimitatea guvernului polonez legitim, exilat încă din 1939 în Occident, odată cu începutul războiului. De asemenea, au mai fost stabilite anumite modificări de granițe ale Poloniei, dar aceasta a fost singura referire la granițe și influențe făcută la Ialta.
În schimb, Roosevelt a obținut de la Stalin acordul de a participa la Națiunile Unite, după ce s-a convenit ca fiecare din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto - lucru ce a îngreunat enorm, ulterior, funcționarea acestuia.
La rândul său, liderul de la Kremlin a fost de acord să participe la războiul împotriva Japoniei în 90 de zile de la înfrângerea Germaniei, urmând ca Uniunea Sovietică să primească, după înfrângerea Japoniei, partea sudică a insulelor Sahalin și Kurile.
La doar două luni de la întâlnirea de la Ialta, în aprilie 1945, Roosevelt -foarte bolnav și slăbit deja - a decedat, la Casa Albă urmându-i vicepreședintele său, Harry Truman.
Citește și: Canalul „Eurasia”, reiterat de Putin, prezentat de Călin Georgescu. A fost conceput de Stalin în '30
Dar soarta României a fost pecetluită, de fapt, nu la Ialta, ci la întâlnirea Churchill-Stalin care avusese loc în octombrie 1944, denumită și A Patra Conferință de la Moscova sau - conform numelui său de cod - Conferința „Tolstoi”, conform BBC.
Churchill, presat în acel moment de avansul rapid spre vest al Armatei Roşii, a decis că e timpul să tranşeze personal cu Stalin problema împărţirii Europei după război.
„Acordul de procentaj” încheiat între Churchill și Stalin, în octombrie 1944, la Moscova, prin care România era dat, după război, pe mâna rușilor - Foto: arhiva
El s-a deplasat în capitala sovietică pentru a ajunge la un consens cu Stalin în ceea ce priveşte responsabilitatea celor două puteri, Marea Britanie şi URSS, în controlul statelor din Europa de sud-est.
Așa se ajunge la o cinică înțelegere secretă, cunoscută sub numele de „Acordul de Procentaj”.
Churchill a trecut pe o bucată de hârtie - se pare că un șervețel - procentele pe care fiecare dinte părți ar urma să le aibă ca influență în țările din estul și sud-estul Europei.
Procentele arătau astfel:
- România = 90% Rusia - 10% Alții (n.r. - adică puterile occidentale);
- Grecia = 90% Marea Britanie (în acord cu SUA) - Rusia10%,
- Iugoslavia = 50–50%;
- Ungaria = 50–50%
- Bulgaria = 75% Rusia - 25% Alții.
Churchill era interesat, de fapt, de păstrarea Greciei în zona de influență britanică, mai ales că partidul comunist din acea țară devenise tot mai puternic, iar Marea Britanie avea interese uriașe legat de Mediterana și, mai departe, spre coloniile sale din Orientul Apropiat și Africa.
„Acordul de Procentaj” de la Moscova, încheiat cu 4 luni înainte de Ialta
Documentul a fost scris în noaptea de 9 octombrie 1944, în timpul unei întâlniri la Kremlin udată din belșug cu whisky și alte băuturi alcoolice, obicei practicat de cei doi și la prima lor întâlnire „în doi”, din 1942, tot de la Moscova.
Ameșit de aburii alcoolului, Stalin, pur și simplu, doar a bifat - cu semnul de „văzut” prin care aproba procentele - propunerile lui Churchill.
Realizând că gestul lor de a decide soarta a zeci de milioane de oameni este, totuși, absolut discutabil din punct de vedere moral, Churchill a vrut apoi să ardă hârtia pe care el însuși a caracterizat-o drept „naughty”, adică „obraznică”, „perversă”, „imorală”.
Citește și: Cum a fost forțat Regele Mihai să abdice? Trucurile folosite de Petru Groza și Gheorghiu-Dej
Stalin l-a oprit, însă, sfătuindu-l s-o păstreze ca un document pentru istorie. Astfel, bucata de hârtie a ajuns până la noi, dar multe decenii mai târziu, după ce înseși regimurile comuniste din „lagărul sovietic”, care au condus țările respective, inclusiv România, vreme de 45 de ani, se prăbușiseră.
Churchill și Stalin, în timpul întâlnirii de la Moscova, din octombrie 1944, unde au decis împărțirea influenței în estul și sud-estul Europei - Foto: Profimedia Images
E drept, SUA nu a ratificat niciodată acel document, nefiind de acord cu ideea unei împărțiri scrise a Europei, dar nici n-au acționat împotriva concretizării acesteia.
De altfel, după cum s-a văzut ulterior, procentele acordate de Churchill occidentalilor au fost, în toate cazurile - Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia - doar o „perdea de fum” menită să scoată în evineță adevărata lui miză; Grecia.
Citește și: În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal
Iar, din start, România a fost dată pe mâna sovieticilor din prima, prin procentul de 90% aordat acestora, „la schimb” cu cele 90 de procente ale occidentalilor în Grecia.
La Ialta, acest lucru era deja în plină materializare, după nici o lună, la 6 martie 1945, onstituindu-se primul guvern condus de comuniști, cel al lui Petru Groza.
Destinul României pe următorii 45 de ani - dar cu ecouri și reminiscențe până în ziua de azi - fusese deja pecetluit.
