Unde se află castelul lui Vlad Țepeș, adevărata „casă” a lui Dracula? Marele voievod al Munteniei a ajuns să fie suprapus cu imaginea contelui-vampir din cartea lui Stoker, imagine ce s-a lipt de el ca marca de scrisoare. În ochii străinilor, Țepeș e Dracula, iar castelul unde trăia temutul și nemuritorul vampir a fost „identificat” ca fiind cel de la Bran. Abia acum, britanicii au descoperit care era adevărata cetate a lui Dracula, adică Țepeș.
Unde se află castelul lui Vlad Țepeș, adevărata „casă” a lui Dracula? Cetatea este încă în renovare
Vlad Țepeș a devenit sinonim cu Dracula, pe tot mapamondul, mai ales datorită numeroaselor filme produse la Hollywood, iar acesta este adevărul cu care majoritatea strănilor trăiesc.
De asemenea, Castelul Bran a fost asociat cu „reședința” contelui-vampir, și, pe ale de consecință, și a lui Țepeș. Lucru la fel de eronat ca și „capacitățile” sale vampirești.
Zilele trecute, publicația engleză The Sun a prezentat pentru cititorii săi, într-un material, „adevăratul castel” al lui Dracula/Vlad Țepeș, neuitând, în schimb, să-l caracterizeze pe fostul domnitor drept „însetat de sânge”.
Este vorba de Cetatea Poenari, situată în comuna Arefu, pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş.
Citește și: Care este localitatea unde trăiesc 300 de Țepeș? Ce legătură au locuitorii cu marele voievod?
Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean Argeș, a declarat pentru The Sun că Poenari este „adevăratul” castel al lui Vlad Țepeș, personajul care l-a inspirat pe contele Dracula în romanul lui Bram Stoker din 1897, în timp ce Bran nu are nicio legătură cu domnul muntean.
„Vlad Țepeș a domnit de trei ori. În timpul celei de-a doua domnii, el a construit doar trei monumente – mănăstirile Comana și Snagov și cetatea Poenari.
Castelul Bran nu are nicio legătură cu Vlad. Nu el a construit acel castel - este doar marketing pentru turism. Adevăratul castel al lui Vlad Țepeș este cetatea Poenari”, a explicat Popescu pentru publicația menționată.
Cetatea Poenari a fost închisă publicului în noiembrie 2021, pentru lucrări ample de renovare - Foto: Facebook/Muzeul Judetean Arges
Conform istoricilor, fortăreață a fost prima dată menționată documentar în anul 1453 - când Țepeș se afla între prima și foarte scurta domnie - de doar o lună - din 1448 și a doua și cea mai importantă, din perioada 1456-1462.
Aceștia mai susțin Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.
O legendă spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii.
Cetatea, aflată pe o culme la 850 metri altitudine, are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic, iar zidurile au 2-3 metri grosime. Pentru a ajunge la ea, trebuie urcate fix 1.480 de trepte.
Deşi castelul este amplasat la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, el a primit numele de Poenari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit.
De altfel, cu acest nume de Poenari, îl întâlnim și în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.
Citește și: Misterul „temniței bântuite” din Castelul Bran. De ce nu trebuie să privești în interiorul ei?
De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”.
Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc.
În el se consemnează și cine au fost cei care au trudit la ridicarea cetății: boierii de la Curtea Domnească din Târgoviște.
„Vlad vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă.
Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins.
Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale”, se menționeaza în documentul respectiv, conform cetateapoienari.ro.
Cetatea Poenari, fosta reședință a lui Vlad Țepeș, este atestată documentar încă din 1453 - Foto: cetateapoienari.ro.
Cea de-a doua denumire apare la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în opera unor călători străini, precum Bauer şi Fr. J. Sulzer. Cel dintâi nota: „Cetatea Negrului Vodă, citadelă înălţată pe culmile munţilor”.
Începută foarte probabil de primii Basarabi, primul turn fiind construit, se pare, chiar de Basarab I Întemeietorul, care a domnit între 1310-1352, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”.
Deși atrăgea numeoriți turiști, Cetatea Poenari a fost închisă încă din toamna anului 2021, când a intrat într-un amplu proces de restaurare și consolidare pe fonduri europene.
Obiectivul turistic a mai fost reabilitat în anii 1968-1971, iar actualul proiect are o valoare de circa 23 de milioane de lei, potrivit actualitateaprahoveana.ro.
Deși redeschiderea obiectivului istoric era programată inițial pentru primăvara, apoi pentru vara lui 2024, acest lucru nu s-a întâmplat încă și nu e clar când va putea fi vizitat din nou.
Cetatea Poenari nu este însă singurul obiectiv aflat în restaurare. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, dar și Muzeul Județean Argeș se află, de asemenea, în proces de transformare, lucrările ajungând tot la stadiul de 80%.
După finalizare, în aceste cazuri, va trebui însă efectuată organizarea expozițiilor, redeschiderea având loc abia după încheierea acestui ultim pas.
În plus, în cazul Cetății Poenari, trebuie rezolvată și problema urșilor, foarte numeroși în zonă, după cum a declarat același Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, pentru anchetaonline.ro.
„Se lucrează la toate trei proiectele. Cetatea Poenari este cea mai complexă lucrare dintre cele trei, fiind sub cerul liber.
Dacă am avut undeva la 60.000-80.000 de vizitatori pe an înainte de pandemie și de venirea urșilor, acum, cu cetatea restaurată, cred că vom dubla acest număr, sau vom sări de 100.000, ceea ce este extrem de important atât pentru obiectiv, cât și pentru întreaga zonă, tot ce înseamnă turism.
Pentru problema urșilor am făcut acel gard electric, care va rămâne și acum, va fi funcțional. Este o măsură de protecție obligatorie. La Galeria de Artă și la Muzeul trebuie organizate expozițiile.
După ce se termină lucrările și se recepționează clădirile, trebuie făcute niște verificări, măsurători, privind temperatura, urmiditatea din încăperi, trebuie făcut proiectul de expoziție și începută amenajarea”, a declarat Popescu la începutul acestui an.
Citește și: Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? A vrut să incendieze Brașovul pentru ea
Puțină lume știe, în schimb, că în București există o replică fidelă a Cetății Poenari. Ea se află în Parcul Carol și a fost inaugurată în 1906, în cadrul Expoziţiei Generale a României, organizată în acest parc, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I si a 25 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei.
Construcția, cunoscută drept „Castelul Țepeș” a servit multă vreme drept rezervor de apă, apoi ca sediu pentru soldații care făceau de gardă la Mormântul Eroului Necunoscut din apropiere.
La ora actuală, aici este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, fiind în administrația Ministerului Apărării. Astfel, el este închis publicului, dar poate fi vizitat în una sau două zile pe an, de Ziua Eroilor (17 mai) și, uneori, și pe 25 octombrie, de Ziua Armatei.
