Ateul Ceaușescu și-a înmormântat părinții cu sobor de preoți. Doar trei ceremonii funerare a transmis Televiziunea Română de-a lungul celor 42 de ani de comunism, între 1948-1990. Două dintre ele au fost organizate pentru ca fostul dictator să-și îngroape tatăl și mama.
Ateul Ceaușescu și-a înmormântat părinții cu sobor de preoți. Imagini de colecție
În afară de Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a condus România în prima parte a regimului comunist, din 1948, până la moartea sa, în martie 1965, doar două persoane au beneficiat de transmisia televizată a ceremoniilor funerare: tatăl și mama lui Nicolae Ceaușescu, urmașul lui Dej la „butoanele” puterii.
Primul a plecat la cele veșnice Andruță Ceaușescu, în 1969, la vârsta de 82 de ani. Despre el nu se cunosc foarte multe amănunte, dar se născuse în 1886 și provenea dintr-o familie de păstori din Polovragi, Județul Gorj.
În vremea monarhiei, a fost un susținător al lui Ion Mihalache și al Partidului Țărănesc,, fiind, pentru o scurtă perioadă, chiar și primar al Scorniceștiului, localitatea natală a celui care avea să devină „cel mai iubit fiu al poporului” și „erou între eroi”.
Despre Andruță s-au vehiculat multe povești, inclusiv despre isprăvile pe care le făcea, la beție, după ce fiul său a ajuns șef peste toată țara.
Citește și: VIDEO Cum a fost mutată Biserica Schitul Maicilor pe șine, de furia lui Ceaușescu. Imagini unice
Andruță s-a căsătorit cu Alexandrina (născută Lixandra Badea), ce provenea din familia unui fost ofițer în armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu. Au avut 10 copii - 7 băieți și 3 fete - Nicolae fiind al treilea născut, în 1918, după Niculina (1914) și Marin (1916).
Cu excepția unui singur fiu - Costel - născut în 1930 și care a murit de tânăr, toți ceilalți au fost făcuți „oameni”, odată cu ascensiunea politică a fratelui lor, Nicolae.
Nicolae Ceaușescu, în 1968, alături de părinții lui și de soția sa, Elena - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 2/1968
Dar, în 1969, Andruța și-a dat obștescul sfârșit, așa că încă tănârul, pe atunci, lider comunist, avea 51 de ani, i-a organizat acestuia, în Scornicești, o înmormântare tradițională, cu preoți și respectarea datinilor străbune.
Nu se știe exact ce însemna ateismul lui Ceaușescu sau cât era el de real ori datorat doar „normei” comuniștilor de a nu crede în Dumnezeu, dar imaginile filmate cu acel prilej arată un șef de stat care încă nu-și pierduse „busola” morală.
Citește și: De ce îi bătea Ceaușescu la fund pe ambasadorii străini? Dictatorul mânca și bea cu poftă orice
Nelu Ciobanu, șeful unei unități de alimentație publică ce s-a ocupat de pomana de la funeraliile lui Andruța și-a reamintit, pentru Adevărul, de acele momente din 1969.
„Noi i-am făcut pomana lui nea Andruţă, 1.200 de meniuri. Au intrat în câteva serii, unii au intrat şi de trei ori, la Scorniceşti s-a făcut pomana.
Au adus-o pe babă (n.r. - mama lui Nicolae Ceauşescu) cu elicopterul, era în Franţa, la spital, au adus-o la înmormântare, a aterizat elicopterul în nişte lucernă, acolo.
Nea Nicu a vrut un ţoi de-ăla de 50 de mililitri, aşa-i spunea, ţoi, de ţuică, Maurer a băut două. Trofin, Lina Ciobanu, erau toţi „sfinţii” ăia la care ne-am închinat în şcoală. Erau tablouri mari, tot Comitetul Central, pe perete, în fiecare clasă.
Eu i-am turnat apă minerală lu’ Trofin, să se spele pe mâini, un gestionar i-a turnat lu’ nea Nicu, după aceea am schimbat sticlele şi i-am turnat lu’ coana Lenuţa, iar el lu’ Maurer“, a povestit Ciobanu.
El a confirmat ceea ce, de altfel, se vede și din filmarea făcută cu acea ocazie, că toată ceremonia a urmat ritualul ortodox, chiar dacă Ceaușescu a intrat, ulterior, cu furie, în bisericile Bucureștiului pentru a-și concretiza planurile megalomane pentru capitala țării.
„A fost cu popi, cu tot soborul, cu închinăciune. A fost extraodinar de pios, de... Minte lumea, nu-i adevărat, e trăită de mine treaba asta, am văzut cu ochii mei. (...) Nea Nicu era atât de popular, atât de... Nu exista să fie din ăla simandicos, dacă-i turnai apă să se spele, se spăla, dacă nu...“, a mai spus Ciobanu.
Poate surprinzător pentru mulți, același ritual a fost urmat și opt ani mai târziu, la înmormântarea mamei lui Ceaușescu, Alexandrina, săvârșită pe 7 iulie 1977.
Era la doar patru luni de marele cutremur din 4 martie, iar liderul comunist tocmai dărâmase prima biserică din lunga sa listă de astfel de „victime”, Biserica Enei, aflată lângă Universitate, pe locul unde acum se găsește blocul „Dunărea”.
Nicolae Ceaușescu, purtând sicriul mamei, având-o alături pe Elena Ceaușescu, înmormântarea având loc la 7 iulie 1977 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 128/1977
Ceaușescu a fost printre cei care au cărat sicriul mamei sale, care a fost transportat până la cimitir cu un car tras de boi, iar slujba funerară a fost ținută nu de unul, ci chiar de șapte înalți ierarhi ai vremii.
Citește și: Bela Karoly, antrenorul Nadiei Comăneci, în stare gravă. Cum le-a „furat” Ceaușescu victoriile?
Fiind o femeie religioasă, Alexandrina îi transmisese fiului său, înainte să moară, dorința de a fi îngropată după datina strămoșească, iar Ceaușescu i-a respectat cu sfințenie dorința.
Asta nu l-a împiedicat, însă, ca în anii care au urmat, intoxicat tot mai mult de „beția puterii absolute”, să devină tiranul de mai târziu și cel care a pus la pământ zeci și zeci de lăcașuri de cult și așezăminte religioase de o inestimabilă valoare.
