VIDEO Cum a fost mutată Biserica Schitul Maicilor pe șine, de furia lui Ceaușescu. Deși începutul a fost făcut, relativ timid, încă din 1977, planul de remodelare a Bucureștiului conform dorințelor grandioase ale „celui mai iubit fiu al poporului” de construire a Palatului Poporului, Centrului Civic și bulevardelor adiacente a dus la o intensificare a demolărilor, începând cu 1982 și, mai aprig, după 1984.
VIDEO Cum a fost mutată Biserica Schitul Maicilor pe șine, de furia lui Ceaușescu. Imagini unice
Doar în București au căzut sub cupa buldozerelor 20 de biserici și lăcașuri de cult, prima fiind Biserica Enei, de lângă Universitate, ridicată pe locul pe care astăzi se află Blocul Dunărea.
Profitând de daunele provocate de cutremurul din 4 martie 1977, Ceaușescu a ordonat, în același an, nu refacerea, ci dărâmarea acesteia, lucru care s-a petrecut la sfârșitul lunii aprilie 1977. Au urmat alte două lăcașuri de cult, Buna Vestire, în 1981 și Izvorul Tămăduirii, în 1982.
Citește și: Cum a scăpat Mihai Viteazul de execuție, înainte de a deveni domnitor? Legenda icoanei ce l-a ajutat
În același an, 1982, pe lista bisericilor programate pentru a dispărea se afla și Schitul Maicilor, o superbă construcție ridicată în 1726, în vremea domnitorului fanariot Nicolae Mavocordat, de doamna Tatiana Hagi Dina.
Aceasta ctitorise lăcașul în chip de recunoștință pentru că scăpase din robia otomană, ea călugărindu-se sub numele de Timotheia Monahia sau Kiriaki Schimonahia, conform crestinortodox.ro.
În vremurile sale bune, biserica de la poalele Dealului Spirii, se afla în mijlocul unei grădini cu flori, înconjurată de corpurile cu cuhnia (bucătăria mănăstirii) și chiliile în stil brâncovenesc.
Biserica Schitul Maicilor, în 1982, în timpul operațiunii de mutare - Foto: bucurestiulmeudrag.ro/Dan Vartanian
Dar se părea că îi „sunase ceasul” și nimeni și nimic n-o mai putea salva. Totuși, miracolul s-a produs, chiar dacă parțial și a luat forma translării, mutării bisericii printr-o metodă dezvoltată de inginerul Eugeniu Iordăchescu.
La acea vreme, acesta era directorul tehnic al Institutului „Proiect“ Bucureşti, fiind atât martor, cât şi direct implicat în dezvoltarea imobiliară a Bucureştiului şi înainte, şi după ’77.
Ideea lui revoluţionară consta într-un procedeu de translaţie, o tehnică prin care clădirile erau puse pe roţi şi mutate în alte părţi, ferite de ochii lui Nicolae Ceauşescu.
Citește și: Misterul ceasului solar din cea mai veche biserică din România. Aici se întâmplă un fenomen unic
„Am plecat de la principiul unui ospătar care ţine pe o tavă un număr de pahare pline cu un anumit lichid. El merge printre mesele unui restaurant şi nu se întâmplă absolut nimic cu lichidul, nu pică.
Aceasta a fost ideea de la care am pornit, ca, la baza construcţiei, să realizez o platformă de beton, ca o tavă imensă. Sub aceasta, se instalează şinele şi boghiurile (cărucioarele).
Translarea se face fie prin tragere, fie prin împingere, în funcţie de configuraţia terenului“, şi-a explicat Eugeniu Iordăchescu metoda, în cartea „Un salvator al monumentelor de arhitectură“.
Până la aprobarea metodei s-au dus „lupte grele”, inclusiv cu Patriarhia, care era şi nu prea era de acord să fie mutată.
Pe de-o parte, cu patriarhul de atunci, Iustin Moisescu, se putea discuta deschis despre proiect, pe când episcopul de atunci, Roman Ialomiţeanul, refuza vehement mutarea bisericii, scrie adevarul.ro.
Translarea bisericii s-a făcut pe o distanță de 245 de metri și a durat trei săptămâni - Foto: bucurestiulmeudrag.ro/Dan Vartalian
„Oficial, nu veţi găsi în nicio arhivă un aviz al vreunui patriarh sau al unei parohii că ar fi fost de acord cu translarea bisericilor“, declara Eugeniu Iordăchescu în „Lumea credinţei“, în 2004, despre implicarea BOR în acest proces.
Deși mutarea - și, practic, salvarea bisericii a fost, în cele din urmă aprobată, clădirile înconjuratoare bisericii, în care funcționase Institutul Biblic, au fost demolate.
Citește și: Cum a recuperat România moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? Furate de bulgari
În schimb, bisericuța a fost mutată cu 245 de metri spre est, pe strada Mitropolit Antim Ivireanu, izolată și înghesuită in spatele clădirilor masive ale unor ministere și blocuri SRI, realizate ulterior, potrivit uranusacum.ro.
Pentru actualul amplasament a fost demolată, în schimb, casa care se afla la numărul 47 a străzii Antim.
Biserica Schitul Maicilor a fost prima din lista celor opt lăcașuri de cult salvate de la distrugere prin această metodă, După mutarea ei, biserica a mai funcționat doar timp de o lună, fiind redeschisă abia în 1995.
