Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a contestat revocarea din funcție, la 9 iulie 2018, după ce Tudorel Toader, ministrul Justiției la acea vreme, a scris un raport în care invoca trei decizii ale Curții Constituționale referitoare la activitatea DNA și câteva declarații făcute de Laura Codruța Kovesi în cadrul unor interviuri acordate presei internaționale.
Acest raport a stat la baza cererii revocării din funcție a șefei DNA.
Președintele Klaus Iohannis a refuzat inițial să semneze decretul de eliberare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, iar speța a ajuns, prin sesizarea premierului Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader.
Invocând articolul 6.1 (dreptul la o audiere echitabilă), Laura Codruța Kövesi consideră că nu s-a putut apăra în fața unei instanțe în privința demiterii disciplinare din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
În conformitate cu articolul 10, Kovesi susține că a fost eliberată din funcție din cauză că și-a exprimat liber opinia, în mod public, față de reformele legislației penale care au afectat sistemul judiciar.
Tot după revocare, Kovesi a primit premiul ”Femeia la putere” acordat de European Movement International și European Women’s Lobby în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor „Femeile Europei” organizat la Bruxelles.
Potrivit organizatorilor, Kovesi a primit premiul pentru că a arătat „un extraordinar spirit de lider în Europa prin activitatatea sa notabilă de combatere a corupției la nivel înalt în România”.