Potrivit unui comunicat al DIICOT, la instanţa de fond - Tribunalul Călăraşi - cei nouă traficanţi au primit pedepse cuprinse între 1,5 ani şi 7,8 ani închisoare. Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a sumei de 7.640 lei şi obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 21.120 lei.
Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul DIICOT şi a dispus pe 21 iulie majorarea pedepselor aplicate de prima instanţă pentru doi dintre inculpaţi, liderul grupului fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare. Cei nouă inculpaţi au fost condamnaţi definitiv la pedepse totalizând 43 de ani închisoare.
În cauză, procurorii au reţinut că, la începutul anului 2018, membrii unui cunoscut grup infracţional de pe raza judeţului Călăraşi au început să desfăşoare activităţi în materia traficului ilicit de droguri de risc (canabis) şi de mare risc (cocaină).
Iniţial, membrii grupării au avut drept sursă de aprovizionare un cunoscut dealer de cocaină şi canabis de pe raza judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, însă după ce acesta a fost arestat în aprilie 2018, a intervenit o schimbare a raporturilor de forţă şi a modului de organizare a activităţilor de procurare şi comercializare a drogurilor.
Astfel, rolul de coordonator în materia traficului şi consumului de droguri a revenit unui alt membru marcant al grupării, care a început să se implice activ în procurarea de cocaină şi canabis, creând în jurul său o adevărată reţea de traficanţi, prin atragerea unui număr mare de dealeri, atât dintre membrii familiei, cât şi dintre alte persoane care aveau preocupări în acest domeniu.
Regulile şi principiile stabilite de către membrii grupului, precum şi modul concret de operare reflectau o grupare organizată pe paliere funcţionale. Astfel, în vârful ierarhiilor se afla liderul, care procura marfa direct de la surse de pe raza municipiilor Bucureşti sau Constanţa. Pe al doilea palier se găseau persoanele din imediata apropiere a acestuia, care erau executanţi direcţi ai ordinelor sale. Acestea se ocupau uneori de aducerea "mărfii" de la sursă, atunci când liderul le cerea acest lucru sau de plasarea drogurilor pe piaţă către alţi dealeri aflaţi într-un eşalon trei sau chiar direct către consumatori.
Pe lângă faptul că a beneficiat de o structură solidă, fiind format din oameni de încredere şi loiali, gruparea a funcţionat după un set de reguli şi principii de natură a face dificilă destructurarea sa de către organele de urmărire penală.
"Regula de aur" era aceea ca traficanţii să nu comunice informaţii importante prin apel telefonic, ci doar prin intermediul internetului.
De asemenea, liderul grupului se ocupa doar de procurarea şi punerea la dispoziţiei a "mărfii", fără a interacţiona direct cu clienţii, de comercializare ocupându-se membrii din eşaloanele doi sau trei.
În plus, comercianţii de droguri au fost instruiţi să nu vină la sursa de aprovizionare însoţiţi de clienţii direcţi, iar tranzacţiile se realizau, în mare parte, în zona unui bar aflat în apropierea locuinţei liderului.
În acest mod, s-a reuşit în timp, obţinerea monopolului la nivel zonal pe piaţa de droguri, membrii grupării fiind principalii furnizori de asemenea produse de pe raza judeţului Călăraşi.
