Potrivit unui comunicat transmis vineri, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) a publicat un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România.
Citește și: Cum arată un cartier construit în comunism față de unul actual: „Seamănă cu containerele din port”
Este vorba de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
La 25 octombrie 2022, ministrul justiției din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență.
Citește și: Marcel Ciolacu: Pensiile militarilor sunt pensii de serviciu pe care le au toate ţările NATO
Concluziile avizului:
„72. Comisia de la Veneția regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de Legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum anunțaseră autoritățile și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, ci au cerut apoi ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.
73. În cadrul procedurii de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei legi foarte detaliate și lungi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și nivelul lor de detaliere fac dificil să se vadă cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost, de asemenea, abordate în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
74. Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există și alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, legile par să se îndrepte în direcția cea bună.
75. Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că, în prezent, nu pare să existe o interferență politică în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost în cele din urmă adoptate în mod precipitat, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un grad pozitiv de transparență. Este, de asemenea, pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către procurorii din subordine trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie motivate atunci când contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul exercitat de ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.
76. Comisia de la Veneția face următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar: 1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții instanțelor și parchetelor; 2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire; 3. procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când consideră că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor; 4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează ministrului de interne cu privire la activitatea sa.
77. În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanță condițiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice țară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică. Instituțiile și dispozițiile bine formulate pot fi ignorate în practică sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la sensul lor. În timpul pregătirii seriei sale de avize pentru România, Comisia de la Veneția a aflat că există uneori puncte de vedere destul de diferite cu privire la ceea ce sunt, sau ar trebui să fie, chestiuni de fapt. Prin urmare, este esențial ca toți actorii relevanți pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiției și președintele Republicii) să colaboreze într-un spirit de cooperare loială41 pentru a se asigura că justiția este aplicată în mod corespunzător în România.
78. Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția autorităților române și a Adunării Parlamentare pentru asistență suplimentară în această chestiune.
