Manifestaţiile au început la 18 ianuarie 2017, în Piaţa Universităţii, de unde au ajuns la Guvern. Au participat circa 4.000 de persoane care protestau împotriva legii graţierii.
22 ianuarie, 24 ianuarie, 30 ianuarie 2017: protestele continuă, numărul participanţilor ajungând la aproape 90.000, în Bucureşti şi în ţară.
La mitingul din 22 ianuarie participă, pentru prima şi ultima oară şi şeful statului.
La 24 ianuarie, Iohannis anunţă că va declanşa un referendum privind „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”.
Dragnea: Iohannis dă o lovitură de stat
Liviu Dragnea îl acuză pe Iohannis că dă o lovitură de stat: „M-am întors de la instalarea președintelui Americii și l-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept”.
31 ianuarie 2017: Spre miezul nopţii, guvernul Grindeanu anunţă, prin ministrul Justiţiei, Florin Iordache, că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea codurilor penale, precum și proiectul grațierii unor pedepse. 15.000 de oameni ies în stradă, în pofida orei târzii.
1-4 februarie 2017: manifestaţii fără precedent în România, peste 300.000 de oameni participă la proteste în Bucureşti şi marile oraşe.
5 februarie 2017: guvernul abrogă OUG 13/ 2017. În stradă se află între un milion de cetăţeni (estimarea Digi 24) şi 300.000 (estimarea Guvernului).
Protestele continuă până la 26 februarie, dar scad în intensitate, de la circa 70.000 de participanţi ajung la 3.000. Florin Iordache îşi dă demisia din funcţia de ministru al Justiţiei.
Senatorul PSD Șerban Nicolae acuză opoziţia că a cheltuit banii contribuabililor, întrucât lanterna telefonului consumă minute din abonamentul Telecom oferit de Parlamentul României.
Dăncilă: „A state of things in Romania"
Acesta este contextul foarte tensionat în care Viorica Dăncilă, europarlamentar din partea PSD, decide să acționeze. În ziua celui de-al treilea protest, pe 24 ianuarie, actuala candidată a PSD la prezidențiale le trimite o scrisoare (prin intermediul unui e-mail) colegilor ei europarlamentari.
E-mail-ul se intitulează „Situația din România” („A state of things in Romania”) și promite să livreze „faptele” care să conducă la o „interpretare corectă a situației actuale” („We believe it is helpful to know the actuals facts in order to correctly interpret the current situation.”).
Președintele Iohannis, în afara Constituției
Iată, mai jos, traducerea integrală a scrisorii (urmată de textul original, în engleză, foarte improbabil să fi fost scris direct de Dăncilă, care are un nivel foarte redus de engleză):
„Dezbaterea publică în România pe tema OUG-urilor privitoare la amnistie și grațiere și Codurile Penale
Săptămâna trecută, Guvernul României a lansat o dezbatere publică referitoare la două ordonanțe de urgență.
Prima privește amnistierea infracțiunilor cu pericol social scăzut (altele decât infracțiunile cu violență și cele de corupție).
A doua se referă la amendamente la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar trebui modificate în acord cu recomandările Curții Constituționale.
Argumentele din spatele celor două proiecte:
România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condițiile din închisori și riscă să plătească despăgubiri de 100 de milioane de euro dacă nu îmbunătățește situația din detenție. Închisorile românești sunt supra-aglomerate, iar scopul OUG referitoare la aministie este tocmai să reducă numărul acelor deținuți condamnați pentru fapte care nu prezintă pericol social major.
În cazul amendamentelor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, obiectivul este armonizarea legislației cu deciziile Curții Constituționale, mai ales în cazul acelor articole considerate neconstituționale de către Curte. Practic, în acest moment, legislația penală românească nu este în întregime constituțională iar asta afectează tot ce ține de puterea judecătorească. În cazul acestei OUG, vorbim de o decizie necesară, cu atât mai mult cu cât încercări legislative anterioare au eșuat.
Guvernul a demarat o dezbatere referitoare la cele două proiecte legislative tocmai pentru a ajunge la un numitor comun cu instituțiile, partidele și societatea în legătura cu forma celor două inițiative.
În ciuda intențiilor transparente ale Guvernului de a rezolva urgent problema și de a purta o dezbatere deschisă cu societatea, partidele de opoziție au susținut că aceste propuneri servesc protejării politicienilor corupți, ceea ce este fals. Liderii partidelor de opoziție au instigat populația să protesteze public, uzând de o campanie de dezinformare și propagandă care a fost construită în ultima săptămână cu scopul de răspândi informații false despre proiecte.
Liderii PNL și USR, dar și parlamentari ai PMP, au luat parte deschis la aceste proteste și, astfel, le-au politizat.
Președintele Klaus Iohannis a cerut public retragerea proiectelor și, de asemenea, a luat parte la proteste. Considerăm că acest gest, o premieră pentru un președinte al României, este neconstituțional, depășește rolul președintelui, acela de mediator. Mai mult, gestul președintelui poate avea consecințe imprevizibile, afectând cursul normal a ce trebuia să fie o dezbatere publică.
Încercarea partidelor de opoziție de a obține beneficii politice de pe urma unei decizii pozitive și transparente a Guvernului poate să afecteze imaginea României și chiar procesul democratic.
Subliniem că aceste acțiuni ale opoziției și ale președintelui se opun și adoptării de către guvernul PSD a unor măsuri cu impact economic și social major (creșteri ale salariilor și pensiilor, scăderi de taxe). Unul din obiectivele actorilor politici din opoziție este să afecteze buna funcționare a Executivului.
Vă reamintim că acest cabinet a fost învestit după ce PSD a obținut un succes electoral categoric în decembrie anul trecut, când aproape 50% din români au votat partidul nostru.
Prin urmare, am putut constitui o majoritate parlamentară solidă împreună cu alte partide – împreună dorim să implementăm un program progresiv bazat pe creștere economică și echitate socială.
După alegeri, ne-am confruntat cu cu o lipsă de dialog din partea opoziției și a președintelui, ceea ce a afectat climatul democratic din România.
Dorința noastră este ca actuala situație să devină liniștită, partidele de opoziție să accepte rezultatul votului popular și să coopereze cu noua majoritate parlamentară în loc să încerce prin orice metodă să o blocheze și să instige cetățenii împotriva ei. Vom continua să respectăm legea și să ne aplicăm program de guvernare, în speranța că ne vom putea baza pe sprijinul dumneavoastră în cazul în care starea de lucruri se deteriorează.”
Discurs în Parlamentul European
Pe 2 februarie, după ce OUG 13 a fost dată, Viorica Dăncilă a avut chiar o luare de poziție în Parlamentul European în care susținea înfocat modificările legislative și îi ataca nominal pe Monica Macovei și Dacian Cioloș: „Curtea Constituțională a constatat că unele prevederi ale Codului Penal nu erau constituționale. Drept urmare, Guvernul PSD-ALDE a dat o ordonanță de urgență pentru a reglementa acest lucru. Același lucru a fost folosit anterior de Guvernul Cioloș și de Guvernul Boc.
Guvernul președintelui Iohannis, Guvernul Cioloș, a operat 151 de modificări, realizate în secret, fără nicio consultare publică. De ce, domnule comisar, nu ați spus și atunci că România a făcut un pas inapoi?”
Trolling de clasă din partea unei asistente
Scrisoarea Vioricăi Dăncilă nu a rămas fără urmări la Bruxelles, unde asistenta româncă a europarlamentarului britanic Andrew Lewer, Ileana Grigorescu, a trimis (conform Politico), la rândul ei, un e-mail Parlamentului European, în care a scris astfel, adresându-i-se Vioricăi Dăncilă: „M-ați inspirat să fac un serviciu public și să aduc niște corecturi descrierii situației actuale, întrucât am sentimentul că informarea dvs. poate induce în eroare.”
Replica Ilenei Grigorescu a fost înfierată la Antena 3 cu Viorica Dăncilă prin telefon, care amenința să ia măsuri împotriva asistentei.
Dăncilă, azi: „Iar ne întoarcem la OUG 13?"
Marți seară, în conferința de presă de la Palatul Parlamentului, Viorica Dăncilă a încercat, iritată, să ia distanță de OUG 13.
„Nu ați văzut premierul Dăncilă făcând un asalt asupra justiției. Întrebarea trebuie să i-o adresați președintelui Iohannis. Eu nu am intervenit niciodată în justiție, iar când ministrul Justiției a încercat să intervină, eu am intervenit. Președintele nu trebuie să intervină în Justiție, pentru că trebuie să fie un model.
Această întrebare (referitoare la modificările la legile Justiției – n.r.) trebuie să o adresați parlamentarilor. Toate deciziile se iau în forurile statutare, există democrație în PSD, nu dictatură și toate deciziile se iau în forurile statutare. Nu știu de ce trebuie să mă întrebați pe mine. Acea OUG (13 – n.r.) a fost declarată constituțională. Nu cred să fie probleme de legalitate.
Acum nu cred că e oportună și nici nu aș putea da, pentru că a fost referendum. Iar ne întoarcem la OUG 13? Haideți să venim în 2019. De ce nu ne întoarcem când eram consilier local? Duminică sunt alegeri pentru președintele României. Cum să mi-o asum? Eram eu premier, ministrul Justiției? Nu încercați să lipiți de mine o OUG pe care nu am emis-o eu, nu eram premier, ministru.”
