Modificarea legislativă este un mod de a preîntâmpina sau a gestiona eficient din punct de vedere al ordinii publice situații precum cea a uciderii liderului clanului interlop al Duduienilor.
În plus, modificarea propusă de Predoiu vizează și preluarea în Codul de Procedură Penală (CPP) a Deciziei 55/2020 a Curții Constituționale a României (CCR), care, în urmă cu câteva luni, a declarat neconstituţional art.139 alin.(3) referitor la folosirea, în procesele penale, a interceptărilor SRI pe mandate de siguranță națională.
PROIECTUL LEGISLATIV AL MINISTRULUI JUSTIȚIEI
Publicația noastră a scris chiar astăzi că Guvernul întârzie să promoveze o astfel de reglementare.
===========================
Articolul inițial al Newsweek România:
Folosirea ca probe în instanță a înregistrărilor făcute de SRI, în baza mandatelor de siguranță națională (MSN), mai așteaptă. Guvernul pasează Parlamentului responsabilitatea armonizării Deciziei 55/2020 a Curții Constituționale (CCR) cu legislația penală în vigoare.
În tot acest timp, persoanele cercetate pentru fapte de corupție reușesc să scape de răspundere penală.
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, în urmă cu câteva luni, neconstituţională o prevedere din Codul de procedură penală- art.139 alin.(3)- referitoare la folosirea, în procesele penale, a interceptărilor SRI pe mandate de siguranță națională.
Decizia CCR a lăsat, practic, SRI fără obiect de activitate în această privință, având în vedere că, în prezent, instituția nu mai poate sesiza parchetele în legătură cu infracțiunile constatate în timpul investigațiilor pe care le face în baza Legii siguranței naționale.
Prin decizia 55/2020, CCR a statuat că aceste înregistrări nu mai pot fi administrate ca probe decât dacă ele pot fi contestate în instanță. Asta înseamnă că Legiuitorul trebuie să adopte „un cadru clar, coerent și previzibil aplicabil în cazul contestării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr. 51/1991”.
Newsweek România a întrebat Ministerul Justiției dacă „a întreprins sau urmează să întreprindă demersuri în vederea adoptării unor reglementări legale aplicabile în cazul contestării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr. 51/1991?”.
Ministerul ne-a precizat că procesul de armonizare a Codului de procedură penală cu decizia CCR se află de abia în stadiu de „analiză pentru identificarea soluției legislative optime”, fiind demarate în acest sens „consultări cu Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Ministerul Justiției atrage însă atenția că, în cazul admiterii unei „excepții de neconstituționalitate a unui text dintr-o lege, Parlamentul este cel căruia îi revine obligația de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.” Guvernul este chemat să intervină doar în cazul ordonanțelor de urgență.
În prezent, Parlamentul este dominat de PSD, partid ce a încercat în repetate rânduri să îndulcească legislația anticorupție, în beneficiul celor anchetați.
„Guvernul se spală pe mâni. Este adevărat că nu doar Executivul, prin Ministerul Justiției, ci și Parlamentul au obligația să preia Decizia 55/2020 a CCR în legislația penală, dar ping-pong-ul ăsta îi scapă pe acuzații de corupție. Guvernul ar fi putut veni cu ordonanță de urgență de modificare a Codului de Procedură Penală (CPP) pe subiect. În 2016, dupa decizia CCR pe interceptările obișnuite, s-a venit cu OUG. Nu a fost perfectă, dar măcar a fost. Acum, nimic”, ne-a declarat un specialist în materie penală, sub protecția anonimatului.
Afectate de decizia CCR nu sunt doar dosarele de corupție, ci și acelea de crimă organizată, trafic de droguri, trafic de persoane sau criminalitate cibernetică.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat luni la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în primă instanță.
RĂSPUNSUL MINISTERULUI JUSTIȚIEI SOLICITAT DE NEWSWEEK ROMÂNIA
