Președintele CCR, care argumenta că „interdicția cumulului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituție” , ridică o pensie specială de 7.500 de euro și un salariu de peste 5.000 de euro și nu este singurul în această situație.
7.500 € salariu, 5.000€ pensie pentru șeful CCR care a decis că „e voie” cumulul pensiei cu salariul
Deliorga Cristian are un salariu la CCR de 4.500 euro + pensie specială - 6.600 euro și Attila Varga ridică un salariu de la CCR de 4.500 euro și în paralel o pensie specială de 6.500 euro.
Deliorga câștigă 13 salarii medii pe economie și 27 de salarii minime. Deși sunt sume amețitoare, în fiecare an, Deliorga mai câștigă mii de euro din „restanțe salariale”.
În anul 2022, Deliorag a luat 41.000 lei „drepturi salariale restante”, în 2021 - 70.600 de lei, în 2020 - 40.480 de lei de la Curtea de Apel Constanța.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională pe 29 iunie cu privire la modificările aduse legii pensiilor de serviciu și a legii cumulului pensiei cu salariul. Ambele legi au fost aprobate de Parlament pe 28 iunie.
„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale.
Citește și: Șeful CCR are pensie specială 5.000€, leafă 7.500€. Judecă dacă e legal cumulul pensiei cu salariul
Curtea, în esență, a considerat că dispozițiile criticate referitoare la interdicția cumulului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituție. În aceste condiții, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții Constituționale, în temeiul articolului 147 din Constituția României”, a explicat Marian Enache, șeful CCR, potrivit News.ro.
El a adăugat că „Parlamentul, în virtutea principiului libertății de legiferare, poate să reglementeze potrivit prevederilor deciziei Curții, ce a stabilit sau va stabili Curtea, prin decizia care va fi comunicată și publicată în Monitorul Oficial”.
Citește și: Pensiile speciale rămân neatinse, cumulul pensiei cu salariul e permis. Ce a decis CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal.
În luna august, Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.
Citește și: Un judecător CCR a încasat 30.000€ restanțe salariale. Câștigă 11.000€/lună din pensie și salariu
Președintele CCR, Marian Enache, a explicat atunci că actul normativ se va întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
Ce aspecte sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție?
Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Sub primul aspect, instanţa supremă arăta că legea are un caracter eterogen şi s-a nesocotit principiul unicităţii reglementării.
Instanţa Supremă susţinea că s-a încălcat art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Un alt motiv de neconstituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, IICJ a constatat că actul normativ încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.
Ce prevedea actul normativ care viza calcularea pensiilor speciale
Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară.
Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).
Printre cele adoptate, procurorii şi judecătorii se vor putea pensiona până în 2028 în aceleaşi condiţii ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, şi beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizaţia brută şi sporurile din ultima lună de activitate. De aceleaşi condiţii de pensionare prevăzute de legile în vigoare vor beneficia şi pensionarii militari, în următorii cinci ani.
Care erau categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu salariul?
- persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi cele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie
-personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art. 8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare
-persoanele din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale care beneficiază de pensie de urmaş şi de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
- personalul de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice;
- asistenții personali şi asistenţii personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- asistenţii maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Citește și: Păcăleala tăierii pensiilor speciale. Dorneanu va avea pensie 32.000 lei/lună. Tudorel - 36.000 lei
- persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
- membrii Academiei Române.
Persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activităţi şi operaţiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.
