Rezolvarea războiului dintre Ucraina și Rusia rămâne o „prioritate“, în timp ce Siria va trebui să își „rezolve propriile probleme“, crede președintele ales al SUA, Donald Trump.
Soluțiile viabile au fost trecute în revistă de președinții american, francez și ucrainean pe 7 decembrie, la Paris.
Conform informațiilor livrate presei, Trump, Zelenski și Macron au vorbit peste o jumătate de oră fără consilierii lor. În acest context, perseverentul Donald Trump a reiterat celor doi interlocutori propriul plan de pace, el insistând pentru o încetare imediată a focului și pentru negocieri pentru a pune capăt războiului rapid.
În ceea ce îl privește, Zelenski a explicat nevoia țării sale de a avea garanții de securitate, dacă va exista un sfârșit negociat al războiului, mai ales că garanțiile anterioare - cele asumate prin Memorandumul de la Budapesta, tratatul internațional semnat la 5 decembrie 1994 la Budapesta, între Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia - nu au avut niciun efect pozitiv pentru statul ucrainean.
Ulterior, Federația Rusă a atacat statul ucrainean, i-a ocupat 18 - 20% din teritoriu, iar guvernele de la Londra și Washington s-au limitat la declarații de condamnare a agresiunii și la livrarea de tehnică și echipament de luptă moderne.
Trump l-a surprins pozitiv pe omologul din Paris, precizând că va menține legăturile de apărare cu Franța, în timp ce discuta problema războiului dintre Ucraina și Rusia cu conducerea franceză.
Omologul ucrainean i-a spus că războiul „nu se poate încheia pur și simplu cu o bucată de hârtie și câteva semnături“.
„O încetare a focului fără garanții poate duce la reaprinderea conflictului în orice moment, așa cum Putin a făcut deja înainte“.
„Pentru a ne asigura că ucrainenii nu mai suferă pierderi, trebuie să garantăm fiabilitatea păcii și să nu închidem ochii la ocupație“, a afirmat șeful statului ucrainean.
Din perspectiva încrâncenărilor actuale ale liderilor de la Moscova și Kiev, sunt diminuate șansele lui Trump de a pune capăt rapid războiului Rusia-Ucraina. Dar Donald Trump este omul surprizelor și cel mai probabil nu a devoalat toate argumentele sale, pentru a-i presa pe omologii ucrainean și rus să accepte începerea negocierilor de pace.
O pace care, probabil, va implica și dislocarea de trupe ale NATO în Ucraina, nu pentru a lupta în sprijinul unităților ucrainene, ci pentru a asigura latura vestică a viitoarei Zone Demilitarizate, ce este posibil să fie creată de-a lungul actualei linii a frontului.
Ce face NATO? Ambasadorii aliați s-au întâlnit pe 26 noiembrie 2024, în cadrul Consiliului NATO - Ucraina (NUC), pentru a discuta despre situația securității din Ucraina, după lansarea de către Rusia a unei rachete balistice experimentale cu rază intermediară (IRBM).
În timpul întâlnirii, Aliații NATO și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina. Atacul, care a vizat orașul Dnipro - cu o populație inițială de un milion de locuitori - este văzut ca o altă încercare a Rusiei de a teroriza populația civilă din Ucraina și de a-i intimida pe cei care susțin Ucraina, în timp ce aceasta se apără împotriva agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.
Dar purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, a atenționat presa că „desfășurarea acestei capacități/ racheta balistică experimentală, nici nu va schimba cursul conflictului și nici nu va descuraja aliații NATO să susțină Ucraina“.
Trump ar putea descoperi că Putin nu dorește să se implice, au spus analiști și foști oficiali americani, deoarece îi are pe ucraineni la degetul mic și ar putea avea mai mult de câștigat urmărind noi acaparări de pământ.
„Putin nu se grăbește“, a spus Eugene Rumer, un ex-analist de top al serviciilor secrete americane despre Rusia, acum aflat la think tank-ul Carnegie Endowment for International Peace.
Liderul rus, a spus el, nu se arată pregătit să renunțe la condițiile sale, pentru un armistițiu și discuții, inclusiv abandonarea de către Ucraina a dorinței de intrare în NATO și predarea celor patru provincii pe care Putin le revendică ca parte a Rusiei, dar nu le controlează pe deplin - o cerere respinsă constant de Kiev.
Rusia controlează deja întreaga Crimeea, confiscând-o unilateral din Ucraina în 2014. De atunci a luat aproximativ 80% din Donbas - care este compus din Donețk și Lugansk - precum și peste 70% din oblasturile Zaporizhzhia și Herson, plus părți mici din regiunile Mykolaiv și Harkov.
Ultimele două arealuri fiind - în viziunea Kremlinului - retrocedabile Kievului.
În cele din urmă, un acord de pace va depinde probabil de angajamentul personal direct dintre Trump, Putin și Zelenski, au spus consilierii noului președinte al SUA. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirma că „nu este posibil să comentezi declarațiile individuale, fără a avea o idee despre plan în ansamblu“.
De fapt, Moscova nu știe ce fel de presiuni va face Trump asupra Kremlinului. Un fost oficial al securității naționale a lui Trump a spus că există trei propuneri principale:
a) schița generalului-locotenent în retragere Joseph Keith Kellogg Jr., care va fi trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia,
b) una a vicepreședintelui ales JD Vance
c) și alta avansată de Richard Grenell, fostul șef interimar al serviciilor secrete al lui Trump.
Planul lui Kellogg, în colaborare cu ex-oficialul Consiliului de Securitate Națională Fred Fleitz și prezentat lui Trump la începutul acestui an, cere înghețarea liniilor de luptă actuale. Trump ar furniza mai multe arme americane Kievului, doar dacă ar fi de acord cu negocierile de pace.
În același timp, el va avertiza Moscova că va spori ajutorul SUA pentru Ucraina, dacă Rusia va respinge negocierile. Aderarea Ucrainei la NATO, cel mai probabil, va fi suspendată. Ucrainei i s-ar oferi, de asemenea, garanții de securitate ale SUA, care ar putea include creșterea livrărilor de arme, după încheierea unui acord, conform propunerii respective.
Vance - care în calitate de senator american s-a opus ajutorului acordat Ucrainei - a prezentat o idee separată în septembrie. El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată pe linia frontului existent, care va fi „puternic fortificată“ pentru a preveni noi incursiuni rusești. Propunerea lui ar include neaderarea Ucrainei la NATO.
Dar Richard Allen Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susținut crearea de „zone autonome“ în estul Ucrainei, cele locuite de minoritatea rusă. Înființarea lor anterioară ar fi putut evita, probabil, agresiunea militară rusă. Însă ar fi creat un precedent periculos în Europa multinațională.
Așa cum îi atenționează un proverb ucrainean, cei de la Kiev au învățat, de ani buni, că, atunci „Când te împrieteneşti cu moscalul, să nu laşi parul din mână“.
