Extinderea teritorială a Federației Ruse

DE Ion Petrescu | Actualizat: 28.09.2022 - 10:23

Conform unei surse diplomatice demnă de încredere, longevivul ministru de externe al Rusiei, gospodin Serghei Lavrov, ieșind de la ședința Consiliului de Securitate al ONU, a făcut o afirmație deloc întâmplătoare. 

SHARE

El a susținut că prin ajutorul militar oferit Kievului, Occidentul și SUA au devenit parte în conflict. În plus, în virtutea aroganței sale tradiționale a declarat că speră ca adversarii menționați să își asume acest rol, până nu va fi prea târziu pentru ei. Oho!

Pentru un cetățean rus neinformat, sau unilateral conectat la realitățile lumii de azi, Lavrov ar putea părea cel mai puternic diplomat al lumii, deși țara sa nu are decât un milion de soldați sub arme și se chinuie acum să mai adune 250.000, deși ținta oficială ar fi 300.000, cea propagandistică 1.000.000 și conform trompetei numite Rusia1 TV, ar fi în măsură să echipeze în uniforme militare 25.000.000 de trăitori în Federația Rusă. 

Mai lipsesc caii, pe care să îi încalece atâta mulțime de potențiali combatanți și să pornească în galop spre metropolele democratice din comunitatea transatlantică - asta așa, într-un vis de noapte a lui Vladimir Vladimirovici Putin, cu aura de "reîntregitorul Maicii Rusia."

TIRADA MINISTRULUI RUS DE EXTERNE

Domnul Lavrov pare că în ziua cu pricina nu i-a plăcut cafeaua de la Consiliul de Securitate ale ONU, deoarece dincolo de gogomănia cu pericolul în care este suveranitatea națională a Federației Ruse, a afirmat, probabil după un ceai mai tare, că țara sa ca un imperiu este în măsură să declare un război direct împotriva SUA, Marii Britanii, Franței sau Germaniei. 

Asta ca și cum ar fi uitat că atacarea statelor menționate duce la aplicarea articolului 5, din Tratatul Nord-Atlantic, care ar determina reacția promptă, imediată, copleșitoare a peste 300.000 de militari reali, foarte bine instruiți pentru ofensivă și defensivă, ei fiind parte a celor 3,2 de milioane de militari aliați activi, motivați să apere Libertatea țărilor care prețuiesc Democrația, nu Dictatura. 

Gospodin Lavrov - căruia îi place să se audă vorbind fiind cam izolat de omologii săi, la Moscova - se întreba dacă acele patru state adversare menționate mai sus pot face același lucru, dacă își permit, dacă liderii lor sunt stabili să facă asta și se gândesc la repercursiuni, la popoarele lor?... 

În traducere liberă, arma nucleară cu care tot amenință Putin poate fi folosită împotriva lor, uitând că SUA, Marea Britanie și Franța au forțe nucleare ce ar putea distruge, de foarte multe ori, toată Federația Rusă. 

Lavrov ar fi fost, probabil, un bun de ministru de externe la Kiev, de unde ar fi devenit mai credibil vorbind de averile lor - din perspectiva comunității internaționale aici sunt sub lupă oligarhii ruși mai vechi și mai noi -, sau despre călcarea peste cadavrele oamenilor - doar pâmântenii lucizi nu au uitat de asasinarea a sute de civili ucraineni, de către unii militari ruși - găsiți ulterior în gropi comune și în cimitire improvizate în păduri. 

Eminența Sa, evident cenușie, Serghei Lavrov,  uitând că vine din țara dictaturii lui Putin, a afirmat în fața jurnaliștilor din preajma sa că Moscova a decis să abolească sclavia (!) - deși actualul țar, de mai bine de 23 de ani deplânge dispariția URSS -, dictatura (!) - că doar statul multinațional rus trăiește în veselia unei democrații originale -, nazismul (!) - cea mai bună etichetă a Kremlinului pentru cei ce vor să nu mai fie dependenți de simbolul steluței roșii, azi cu irizări imperiale - și a tot ceea ce echipa putinistă consideră a fi  nociv în SUA și Statele Occidentale. 

A urmat o tiradă anti-americană, una care a fost finalizată apoteotic cu sunetul de trompetă desuetă: Rusia nu va mai fi niciodată unealta nimănui și nici la mila nimănui...

CINE DEȚINE ADEVĂRUL ABSOLUT?

Nu îmi aduc aminte ca Uniunea Sovietică, în veacul trecut și Federația Rusă, în acest secol, să fi fost unealta cuiva, cel mult al liderului de la Kremlin, pentru care moartea atâtor tineri ruși, pe câmpurile de luptă din Ucraina, nu contează nici cât negru sub unghie. 

Ceea ce a urmat m-a îngrijorat, doar din perspectiva stării de sănătate a ministrului rus de externe, care pe 21 martie a împlinit 72 de ani. 

De ce? Gospodin Lavrov crede că dacă Rusia trebuie să schimbe lumea din temelii o va face și își va asuma asta. 

Delirium tremens?!.. 

Altfel cum pot fi interpretate cuvintele sale că Rusia are cu ce, are cu cine, are metrode, are mijloace, dar dincolo de toate - pentru că nu s-a complăcut în propaganda mincinoasă occidentală...- are adevărul, probabil cel promovat unilateral de la postul de televiziune Rusia 1?...

Mai zice maestrul Niccolò di Bernardo dei Machiavelli, pardon - mă scuzați! - Serghei Lavrov, că Federația Rusă are diplomație - am văzut ultimatumul prezentat aliaților, pentru retragerea din  fostele state socialiste europene -, rușii au bun simț - l-am văzut în modul în care au impus manu militari referendumurile din Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson -, dar adversarii lor, din statul ucrainean, nu îl au și se încred orbește în minciunile care vin din comunitatea transatlantică. 

Aici nu mai putem avea dubii. Lavrov, ca și întreaga echipă a lui Putin, are propriul univers de referință, în care Moscova este simbolul fecioarei neprihănite, iar Kievul reprezintă însuși diavolul detestabil... 

Cam subțirel, în argumente, gospodin Lavrov! Și deloc credibil. 

Nu am înțeles însă de ce Serghei Lavrov se lăuda singur că este acel diplomat cenzurat, îngăduitor sau milos. 

Cenzurat a fost când a mințit că Rusia nu va ataca Ucraina. 

Îngăduitor a devenit când a afirmat cu seninătate că Federația Rusă este dispusă negocierilor, după referendumurile forțate în estul și sudul Ucrainei. 

Milos...milos...milos? Ah, da! Cu ocazia negării folosirii armei nucleare de către Moscova. 

Sigur că, până una, alta, Lavrov și echipa sa de zgomote reprezintă oficial Rusia, dar este greu de crezut că -așa cum a declarat presei - cu o seară înainte l-a temperat pe alde Putin, în condițiile în care, în ultimele apariții publice, se afla așezat la mulți metri distanță de țarul actual.  

Putin temperat de Lavrov? 

Iată iepurașul geopolitic scos din jobenul purtat la Organizația Națiunilor Unite. 

MIZA MOSCOVEI

Deocamdată nu iepurașul, ci tigrul siberian a fost scos din taiga, la prima mobilizare ordonată în Rusia, după cel de-Al Doilea Război Mondial, acesta fiind un semn că Imperiul de Răsărit se clatină tot mai mult. 

Cu excepția cazului când se va aplica măsura aberantă a trimiterii direct pe front a mobilizaților, ipostază în care nu vor fi decât carne de tun, miile de ruși chemați în cazărmi vor fi gata de luptă după mai multe săptămâni de instrucție, probabil înaintea începerii primăverii viitoare. 

După extinderea forțată a Rusiei se va opri războiul? 

Nu, pentru că Ucraina va continua lupta pentru eliberarea teritoriilor ocupate de agresor. 

Pe de altă parte și iluzia câștigării războiului de către Ucraina, chiar dacă sună frumos, nu este realistă, pentru că Putin mai are arma mobilizării generale și ogivele nucleare. 

Cel mai probabil, negocieri încurajate și consiliate de la Washington DC și Beijing ar putea, teoretic, ca să obțină o eventuală încetare a focului. Dar asta pare acum mai degrabă o iluzie est-europeană. 

Pe ce mizează Moscova? 

Pe faptul că în urma repetatelor amenințări cu recursul la armele nucleare - tactice sau intercontinentale - Statele Unite ale Americii au încetinit sau amânat livrarea unor sisteme de arme, de la rachetele antitanc Javelin, până la sistemele de rachete cu lansare multiplă HIMARS, un refuz clar fiind pentru trimiterea de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, împreună cu avioanele de vânătoare și bombardament și cu  tancurile Abrams.

Numai că dincolo de această veste deloc îmbucurătoare, pentru Ucraina, mai este și una proastă pentru Federația Rusă. 

Potrivit agenției Reuters, negociatorii unui proiect de lege în Congresul SUA au convenit să includă luni, 26.09.2022, aproape 12 miliarde de dolari în ajutor militar și economic nou pentru Ucraina.

În total, Statele Unite au alocat aproximativ 17 miliarde de dolari în ajutor de securitate Ucrainei, de la începutul administrației Biden, inclusiv 16 miliarde de dolari de la invazia rusă din 24 februarie.

Ca răspuns la o solicitare din partea administrației Biden, finanțarea ar include 4,5 miliarde de dolari pentru a oferi capacități și echipamente de apărare pentru Ucraina, precum și 2,7 miliarde de dolari, pentru a continua sprijinul militar, de informații și de altă natură. 

De asemenea, va include 4,5 miliarde de dolari, pentru a continua să ofere sprijin bugetar direct guvernului de la Kiev, până în următorul trimestru. Astfel, administrația președintelui Volodymyr Zelenskii poate plăti salarii personalului esențial, poate sprijini ucrainenii care fug de conflict și poate face alte cheltuieli, pentru a ajuta civilii.

Totuși, la ce vor folosi cei 300.000 de potențiali cetățeni vizați de mobilizarea parțială?

Un general rus aflat la pensie, Pavel Zolotarev crede că ei vor fi utili pentru stoparea ofensivei ucrainene și pentru întărirea controlului teritoriilor ruse ocupate în sudul și estul Ucrainei. 

Cert este un lucru. Aceia care credeau în povestea conspiraționistă a provocării Rusiei, a vinovăției absolute a Ucrainei și tot ei negau dorința lui Putin de a reface Uniunea Sovietică în noile granițe ale Federației Ruse au acum, după referendumuri, parte de o certitudine. 

Federația Rusă se extinde. Adică, susține un proverb rusesc:"Când locuieşti lângă cimitir, nu poţi plânge după fiecare."

 

 

 

 

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te