Afirmația făcută recent de Adam Michnik, invitat să vorbească la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, nu pare să fi stârnit mare vâlvă pe la noi. „Faptul că Iliescu nu a mers pe calea lui Miloşevici (...) a salvat România“, a declarat, fără echivoc, oaspetele din Polonia.
Citește și Celebrul disident polonez Adam Michnik: Lustrația nu rezolvă nimic. E instrument politic
Adrian Cioroianu, singurul istoric român prezent la tribună, a simțit nevoia să-i țină isonul. Amintind, totuși, episodul întunecat al mineriadelor din primul mandat, dar și momentele luminoase ale celui de-al doilea mandat. „Sunt de acord cu domnul Michnik, Iliescu putea să devină un Miloşevici şi pentru noi ar fi fost catastrofic“, a declarat profesorul Cioroianu.
Cuvântul-cheie, în această frază, e verbul „putea“. Care intră în sfera istoriei contrafactuale, de tipul „ce s-ar fi întâmplat dacă“. Altfel spus, distinșii vorbitori nu discută aici cu argumente științifice, ci doar își dau cu presupusul. Dezbaterea nu e deci una savantă, ca-ntre specialiști, ci o șuetă la iarbă verde, de nivelul lui Moromete și Cocoșilă.
Pentru noi, cei care am trăit pe viu sus-descrisele fapte, teza că Iliescu a fost „salvatorul României“ e atât de îndepărtată de adevăr încât nici nu știu cu ce s-o combat mai întâi.
Aș putea începe citându-i pe procurorii care-l acuză că a comis crime împo-triva umanității încă din primele clipe după preluarea puterii.
Carevasăzică, dacă se putea să fie mai rău, sigur se putea să fie și mai bine!
Dar cea mai elocventă contradicție vine din însăși comparația între România și fosta Iugoslavie. Contextul istoric, moștenirea culturală, situația socială și politică – totul e diferit. A-l compara pe Miloșevici cu Iliescu e totuna cu a-l compara pe Hitler cu Stalin.
Comparație din care dictatorul sovietic ar ieși, nu-i așa, mult mai „uman“ decât adversarul său nazist. Când, în realitate, aritmetica victimelor ne arată altceva decât metodologia terorii.
„Legendarul disident anticomunist“, așa cum îl numește presa românească pe Michnik, nu e însă la prima afirmație șocantă.
Newsweek România publică, chiar în ediția de față, un interviu în care gazetarul polonez, cunoscut la el acasă pentru campania de apărare a foștilor lideri comuniști, susține că și lustrația e o idee proastă. Că aceasta nu rezolvă nimic. Și că, dimpotrivă, e folosită ca un instrument în lupta politică.
Să arunci din vârful buzelor această sentință într-o țară condusă încă de foști activiști și securiști, în care deconspirarea se face rar și pe sprânceană, e o sfidare care merită taxată ca atare.
Dacă tot ne aflăm în plină istorie contrafactuală, să-i răspundem răspicat domnului Michnik: dacă s-ar fi aplicat Punctul 8 din Proclamația de la Timișoara, România ar fi fost azi lângă Polonia, nu lângă Bulgaria!
