Lloyd J. Austin III, Nicolae Ciucă și interesul național al SUA în Marea Neagră

Avem nevoie de personalități reale, de caractere puternice, de conaționali care să nu se lase intimidați de ravagiile epidemiei, de provocările iernii și care să reamintească națiunii dreptul la menținerea speranței sale, legitime, în vremuri mai bune. 

Iar într-un asemenea moment contează doar capacitatea de a gestiona o situație de criză, fără ezitări, cu soluții ferme, în sprijinul celor mulți, ce se simt singuri în fața conspiraționismului, demagogiei unora din arena politică, inerției justiției și blocării în proiect a unor instituții fundamentale a statului român.

În condițiile scăderii dramatice a popularității celui care este nr.1 la Palatul Cotroceni, a bătăliei politice interne deja marcată de orgolii uluitoare, pentru ocuparea de posturi guvernamentale, doar instituția Armatei României a reușit aducerea la București a unui om cheie la Washington D.C., cel care conduce Departamentul Apărării din SUA. 

Întâlnirile secretarului american al apărării, Lloyd J. Austin III cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul de până acum al apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, nu au fost simple momente ale unui protocol previzibil. 

Mandatul lui Lloyd J. Austin III a fost clar: 

1. Reafirmarea publică, fără echivoc, a angajamentului SUA față de Parteneriatul Strategic cu România, prezența militară concretă a unor camarazi veniți de peste Ocean fiind vizibilă la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și la instalația defensivă de la Deveselu. 

2. Reiterarea necesară a determinării Statelor Unite ale Americii pentru defensiva puternică a Flancului de Est al Alianței Nord-Atlantice, care se bazează pe Polonia, în arealul Mării Baltice și pe România, în zona Mării Negre.

3. Recunoașterea rolului aparte al României în cadrul NATO, care a rulat mii și mii de militari în teatrele de operațiuni militare, alături de aliații americani, în Afganistan fiind zona unde 27 de profesioniști militari români au căzut la datorie. 

4. Indicarea clară, spre știința celor interesați, a faptului că situația din Marea Neagră rămâne și în viitor sub lupa interesului național al Statelor Unite ale Americii, în traducere liberă asta însemnând că un stat membru al NATO, precum România, va beneficia de tot sprijinul necesar, cu scopul descurajării oricăror intenții ofensive intempestive. 

Semnalul strategic este foarte clar. 

Tot ceea ce este la vest de granița răsăriteană a Alianței Nord-Atlantice constituie parte a teritoriului apărat de comunitatea transatlantică, de o manieră rapidă, cu valuri succesive de forțe desfășurate pe plan terestru, pe mare și în spațiul aerian, acțiuni ce vor fi masiv sprijinite și din punct de vedere cibernetic. 

Reamintirea, în dialogul  dintre Lloyd J. Austin III și Nicolae Ciucă, a Acordului bilateral de apărare a rachetelor balistice, care a generat, cu cinci ani în urmă, întâia locație a Aegis-Ashore, în Europa, este confirmarea faptului că defensiva aliaților este una întărită de planificarea riguroasă a întăririi zonelor care pot fi considerate de adversar arealuri slab apărate, rapid ocupabile de trupe de parașutism specializate în preluarea sub control a punctelor cheie din infrastructura statului atacat. 

De altfel, secretarul Apărării din SUA, Lloyd J. Austin III declara - fiind alături de Nicolae Ciucă:  

"Când vine vorba de apărare, România a făcut pași mari. Și-a înlocuit vechile echipamente militare. Și-a concentrat eforturile asupra interoperabilității NATO - și și-a consolidat instituțiile de apărare și infrastructura militară." 

Tot liderul civil al Pentagonului - general în rezervă, ca și Nicolae Ciucă - a ținut să afirme că "Am vrut să fiu aici pentru a onora pe militarii români, care au acționat cot la cot cu noi în Afganistan, în ultimii 20 de ani, inclusiv cei 27 de militari români, care au murit în Afganistan. În calitate de veteran al războiului din Afganistan, sunt deosebit de recunoscător pentru tot ceea ce a făcut România." 

Lloyd J. Austin III și Nicolae Ciucă au trecut în revistă și acțiunile militare curente ale Rusiei în zona Mării Negre, în condițiile în care Federația Rusă este singura țară riverană care are clar stipulată, în doctrina sa militară, precizarea limpede că NATO este inamicul armatei ruse. 

Faptul că Austin a efectuat o vizită în regiune, iar România a fost singura țară NATO de pe agenda vizitei sale, constituie un semnal geopolitic excepțional.

Românii pot conta, în continuare, pe aliații americani și Pentagonul este conștient de rolul constant, disuasiv, al Forțelor Armate Române, în zona Mării Negre. 

Blocată vizibil în proiectul putinist, conducerea de la Moscova a recurs la un tertip, trimițând 

două avioane militare de tipul Suhoi Su-30, pentru a intercepta două bombardiere americane de tipul B-1B, deasupra Mării Negre.

Pentru cei care nu știu, o asemenea demonstrație de forță, în spațiul aerian, înseamnă talonarea de către aeronavele rusești a celor americane, fără alte consecințe militare, dar cu semnalul clar că... la Kremlin se veghează. 

Deloc întâmplător, coincidența face ca avioane de tip B-1B Lancer s-au desfășurat săptămâna aceasta la Facilitatea de Suport Naval Diego Garcia în Oceanul Indian, pentru prima dată în mai mult de 15 ani, sporind din nou prezența acestor bombardiere ale SUA, pe atolul britanic.

Armata americană folosește aeroportul din Diego Garcia ca punct strategic pentru lansarea operațiunilor în Indo-Pacific și a adus toate cele trei tipuri de avioane de bombardament, pe atol, în ultimii doi ani. 

B-1 nu folosește arme nucleare, dar poartă cea mai mare sarcină utilă de bombardament a forțelor aeriene convenționale ghidate și neghidate.

Așa că nu este exclusă ipoteza ca avioanele militare rusești să fi interceptat bombardierele americane, deasupra Mării Negre și ca un semnal de solidaritate al Rusiei cu China - foarte tentată de o operațiune ofensivă în Taiwan.  

Secretarul american al apărării și-a încheiat vizita în România întâlnindu-se cu forțele rotaționale americane desfășurate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. 

Lloyd J. Austin III le-a mulțumit militarilor americani pentru dedicarea lor unei misiuni speciale și pentru colaborarea cu aliații români, pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO. 

Este bine de știut că în situații tensionate la Marea Neagră, Pentagonul, cu informarea Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, a dislocat anterior, temporar, mii de militari la baza de la Mihail Kogălniceanu. 

Lloyd J. Austin III i-a confirmat lui Nicolae Ciucă faptul că Statele Unite ale Americii rămân loiale aliaților  care au dovedit solidaritate în situații anterioare, iar interesul național american înseamnă, în zona noastră, liniște și echilibru strategic la Marea Neagră.