Peste Ocean, la nivelul discuțiilor informale, din Congresul SUA, se ia în calcul ipoteza ca Forțele Navale, Forțele Aeriene și Comandamentul Cibernetic din armata SUA să beneficieze de alocații financiare sporite, din bugetul defensivei naționale, pentru a face față competiției, inclusiv pe plan militar, dintre Statele Unite și China.
În mod paradoxal, dar nu și surprinzător, un asemenea util brainstorming nici nu este luat în calcul în legislativul dâmbovițean, deși Rusia în Marea Neagră, precum China în Marea Galbenă, în Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud, optează pentru o expansiune notabilă a forțelor navale din zonele menționate, o finanțare a producției de rachete anti-navă și o mărire a numărului de bombardiere cu rază lungă de acțiune, nu în scop disuasiv, ci vizibil ofensiv.
Comparația poate părea forțată, dar dacă în Marea Baltică trebuie să se gândească Moscova de mai multe ori, înainte de a opta pentru o teoretică, dar posibilă surpriză strategică, datorită unui dispozitiv defensiv al NATO complex, viabil și deloc de ignorat, în Marea Neagră, dincolo de cifrele aparent seci ale bugetelor de apărare ale statelor riverane, libertatea de navigație maritimă, ca și culoarele de zbor aerian stau sub presiunea navelor și avioanelor militare ale Federației Ruse, care nu își notifică traseele, intențiile, zilele și orele de apariție în marea liberă și pe cerul senin.
Confruntat cu realitatea măririi Forțelor Navale ale Republicii Populare Chineze, Pentagonul, care are acum în subordine 300 de nave militare avansa necesitatea unei marine militare cu 500 de nave, ceea ce ar fi implicat finanțarea producerii unor noi submarine, fregate mai mici și a unor mijloace autonome de suprafață, subacvatice și aeriene, fără pilot.
Însă noua administrație prezidențială americană pare a agrea o flotă care să aibă 405 nave cu echipaj, o estimare ce pare a ține cont de posibilitățile reale de finanțare a consolidării armatei SUA.
Sigur că în Marea Neagră trebuie luate în calcul forțele navale aliate ale Turciei, României și Bulgariei. Astfel, Turcia are 12 submarine, 16 fregate și 10 corvete, așa, la un prim apel matinal. România dispune de un submarin deloc operațional, trei fregate, cinci corvete multifuncționale și trei corvete cu rachete. Iar Bulgaria contează pe patru fregate și trei corvete.
Dar, adversarul oficial, Rusia - care în doctrina sa militară indică țările membre ale NATO drept inamic - are în Marea Neagră o flotă dotată cu 1 crucișător, 5 fregate, 7 submarine, 7 nave speciale pentru debarcarea desantului maritim, trei corvete cu rachete anti-submarin, șase corvete cu rachete ghidate. Asta ca să ne limităm comparația la reperele submarine, fregate și corvete.
Datele și comparațiile de mai sus au o relevanță aparte din perspectiva anunțării, de către Ministerul rus al Apărării, a unui exercițiu militar pentru parașutiști, în peninsula Crimeea, care va avea loc la mijlocul lunii martie.
Dacă ținem cont că pe lângă trupele de asalt aerian vor acționa și subunități de artilerie, iar pe timpul exercițiului, parașutiștii ruși, conform scenariului devoalat parțial, vor ateriza pe un teren necunoscut, cu misiunea de a cuceri și menține obiective ale inamicului, până la sosirea forțelor principale, a se citi trupele Spetsnaz, atunci se confirmă ipoteza antrenamentului pentru ocuparea litoralului ucrainean rămas încă sub autoritatea guvernului de la Kiev.
Așa cum preciza ministerul armatei ruse, debarcarea unităților de asalt aerian pe o coastă marină neechipată va fi efectuată de pe navele mari amfibii ale Flotei Mării Negre, respectiv cele cu denumirile Nikolay Filchenkov, Orsk, Saratov, Azov, Novocherkassk, Caesar Kunikov și Yamal.
3.000 de parașutiști militari vor evolua în acest complex exercițiu militar rusesc, cu mențiunea că Federația Rusă are 40.000 de parașutiști militari utili efectuării desantărilor masive menite a asigura ocuparea rapidă a capitalelor administrațiilor locale, din țara vizată a fi invadată în decurs de câteva ore.
Pe de altă parte, armata ucraineană se pregătește pentru toate scenariile posibile de evoluție în Donbas, regiune aflată în estul țării.
Astfel, șeful Apărării din Ucraina, generalul-colonel Ruslan Khomchak a anunțat acest lucru la o conferință de presă comună cu ministrul Apărării, Andriy Taran: „Toate planurile sunt evaluate, pregătite și raportate în timp util liderilor țării. Ca parte a pregătirilor pentru un scenariu ofensiv, anul trecut am început pregătirile la toate unitățile noastre militare, pentru operațiuni ofensive în zonele urbanizate, deoarece trebuie să fim pregătiți și pentru această opțiune. Trupele sunt instruite pentru toate scenariile posibile ".
De asemenea, el a actualizat situația de-a lungul liniei de contact dintre pozițiile ucrainene și cele ale forțelor de ocupație ruse, din Donbas: „Nu există o astfel de noțiune ca „ zona gri ” în terminologia militară, există o zonă de interpunere.
Este zona dintre pozițiile inamicului și a noastră. Astăzi nu este un secret, toată lumea știe că o zonă de interpunere este între 70 de metri până la un kilometru, de-a lungul liniei de contact de 409 de kilometri."
Atât exercițiul militar programat în Crimeea, cu trupe de elită ale Federației Ruse, cât și scenariul ofensiv menționat de ministrul ucrainean al apărării sugerează o posibilă nouă primăvară fierbinte, pe litoralul nordic al Mării Negre, cu dinamici parțial previzibile, dar care pun în gardă defensivele Georgiei, Turciei, Bulgariei, României și Ucrainei.
Și cu excepția unor ignoranți de la București și a timoraților de la Sofia, lucizii de la Kiev, Ankara și Tbilisi nu subestimează deloc tentația Moscovei de a mai mușca un pic din litoralul ucrainean.
Doar lecția învățată în Crimeea a fost clară: 1. ocupația militară prin surprindere totală, 2. ignorarea deliberată a protestelor internaționale, care nu au avut și nici nu au efecte pe termen scurt și mediu, 3. consolidarea dispozitivului militar din noul teritoriu anexat de Rusia, al cărui efectiv ajunge, acum, la 32.000 de ofițeri, subofițeri și soldați.
Iar distanța dintre Sevastopol și Constanța, pe mare, este de doar 392,65 de kilometri. Dobrogea fiind lipsită de un Corp de Infanterie Marină, așa cum și actualul ministru român al apărării semnala unui interlocutor de peste Ocean, că România are nevoie la granița sa maritimă de un dispozitiv defensiv terestru într-adevăr disuasiv.
Vom vedea ce mărțișoare vor fi desantate la Idele lui Marte. Și mai ales unde.
__________-
Ion Petrescu este analist militar
