Anul trecut, Alianța Nord-Atlantică a contribuit, de o manieră pragmatică, inteligentă, la strădaniile menite a tempera criza sănătății, pentru ca aceasta să nu degenereze într-una de securitate.
În același timp, pledoariile pentru concretizarea inițiativei NATO 2030 - ca sistem de asigurare a unei evoluții firești, credibile, până în anul 2030, prin întărirea apărării statelor aliate inclusiv prin acțiuni și dotări cu tehnici de luptă disuasive - confirmă opțiunea colectivă, pentru menținerea mecanismului politico-militar destinat consolidării păcii pe bătrânul nostru continent.
Raportul lui Jens Stoltenberg include și date privind percepția publică a Alianței, într-un an în care statele democrate europene au luat măsuri restrictive menite a diminua efectele negative ale pandemiei de coronavirus, fapt ce a generat revolta unor semeni mai puțin convinși de necesitatea vaccinării în masă și de respectarea regulilor minime de protecție individuală, precum purtarea măștilor, păstrarea distanței fizice minime și spălarea pe mâini.
Conform datelor furnizate de Jens Stoltenberg, 29.000 de cetățeni, din 30 de state membre ale NATO, au participat la sondajul menit a măsura sprijinul actual pentru NATO, conexiunea transatlantică și apărarea colectivă.
73% dintre respondenți cred în colaborarea dintre America de Nord - SUA și Canada - și Europa, deoarece este importantă pentru ei siguranța și securitatea (inter)națională.
76% sunt de acord că aliații trebuie să apere țara lor, dacă este atacată. Acest procentaj înalt indică menținerea temerii în Europa conform căreia statele membre ale NATO pot fi confruntate cu o surpriză strategică.
69% dintre participanții la sondaj consideră că țara lor trebuie să apere pe alți aliați, dacă aceștia sunt atacați. Este un reper important, în condițiile în care, datorită unor evoluții istorice marcate și de cele două conflagrații mondiale, unii europeni pesimiști cred că militari dintr-un stat anterior adversar - din motive teritoriale -, acum aliat - pentru siguranța propriei națiuni - nu vor veni în sprijinul apărării unei țări cândva ostile.
Dacă un referendum s-ar organiza acum, 62% dintre respondenți ar vota ca statul lor să rămână membru al NATO și numai 11% ar opta pentru ca să iasă din Alianța Nord-Atlantică.
Este un procent care face K.O. propaganda Moscovei, care cultivă teoria aberantă conform căreia intrarea fostelor state socialiste din Europa în NATO nu a reprezentat voința cetățenilor estonieni, letoni, lituanieni, polonezi, cehi, slovaci, maghiari, români și bulgari, ci doar opțiunea unor conducători vremelnici, care vroiau garanții politico-militare, că nu vor mai depinde de absolutismul cultivat și azi în Rusia.
După cum se știe, la reuniunea liderilor statelor membre ale NATO, din decembrie 2019, i s-a cerut lui Jens Stoltenberg să analizeze perspectiva evoluției viitoare a Alianței.
Secretarul general al NATO a analizat previzibila evoluție a structurii aliate într-un mediu tot mai imprevizibil și o lume marcată de competitivitate ajungând la varianta lansării conceptului „NATO 2030”.
Acum, în anul 2021 nimeni nu mai contestă conduita asertivă și clar destabilizatoare a Rusiei, care continuă presiunile politice, economice și militare asupra statelor riverane la Marea Baltică și la Marea Neagră.
Concomitent, Republica Populară Chineză se află într-un marș vizibil spre dobândirea supremației economice mondiale - în defavoarea SUA -, spre unificarea de tipul manu militari cu Taiwanul și spre extinderea unilaterală a apelor maritime naționale.
În 2020 au continuat amenințările cibernetice și acțiunile menite a nu devoala adevăratul agresor, în zone cu un potențial cunoscut pentru confruntări militare majore.
Niciun stat membru al NATO, din Europa, nu poate face față singur unor provocări parțial previzibile și numai forța disuasivă a Alianței transatlantice generează descurajarea unor agresiuni militare menite a restabili frontiere estice imperiale.
Jens Stoltenberg a formulat trei obiective clare în viziunea sa privind NATO 2030.
Primul este menținerea puterii militare a Alianței, prin investițiile destinate apărării.
De ce? Pentru ca NATO să aibă capacitățile necesare pentru a descuraja adversari potențiali și a se apăra împotriva amenințărilor venite pe uscat, pe mare, din aer, din spațiu și în spațiul cibernetic.
Militarii aliați trebuie să beneficieze de o tehnologie care să asigure rezistența fizică și digitală a structurii aliate, viabilitatea infrastructurii și a industriei utile Apărării Aliate.
Al doilea obiectiv vizează capacitatea de a face NATO mai puternică din punct de vedere politic.
Aceasta înseamnă - precizează Stoltenberg - atât faptul că NATO rămâne forul pentru consultarea transatlantică și coordonarea tuturor problemelor care afectează securitatea comună a aliaților, cât și îmbunătățirea instrumentelor politice ale Alianței, pentru a răspunde la provocările de securitate existente și noi, de la cibernetică și amenințări hibride, la acțiuni duse împotriva terorismului și schimbărilor climatice.
Obiectivul nr. 3 țintește asigurarea faptului că NATO adoptă un sistem mai global de abordare a provocărilor viitorului.
Indiscutabil este faptul că Alianța Nord-Atlantică rămâne una regională, dar pentru a garanta securitatea a aproape 1 miliard de cetățeni, din comunitatea euro-atlantică, NATO trebuie să înțeleagă și să răspundă provocărilor globale, una dintre acestea fiind implicațiile de securitate ale unei Chine aflată în expansiune economică, politică și militară.
Interesantă a fost și afirmația secretarului general al NATO conform căreia Alianța trebuie, de asemenea, să își consolideze rolul în apărarea ordinii internaționale bazată pe reguli și consultând democrații similare, pentru a răspunde adecvat provocărilor de securitate.
Recomandările lui Jens Stoltenberg, privind viziunea comună a aliaților, pentru NATO 2030 vor fi prezentate la Summitul din 2021, al liderilor statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Pentru europeni contează menținerea scutului defensiv al NATO, pentru susținătorii de la Moscova ai propagandei vizând desființarea Alianței este un eșec clar al diversiunilor estice din ultima vreme, iar pentru liderii de la Beijing conceptul NATO 2030 înseamnă faptul că ordinea internațională nu poate fi schimbată după bunul plac al celor interesați să conducă Asia.
NATO menține cuvântul de ordine NOI, ca paratrăsnet la zonele adverse unde - prin autoritarism - se menține imaginarul colectiv sub domnia desuetului EU.
