Efectele pandemiei sunt de-acum previzibile. A fost și este vorba despre un seism global, comparabil ca șoc cu explozia de la Cernobîl. Un Cernobîl planetar.
Deși multă lume știa ce s-a petrecut în 1918, când pandemia de gripă spaniolă a secerat milioane de vieți omenești, guvernele și organizațiile interna-ționale au reacționat lent și șovăitor.
S-a putut constata modul în care regimul autoritar de la Beijing, secretoman și represiv, a fost incapabil să conștientizeze amploarea cataclismului.
Scriu aceste rânduri pe 13 iulie, la trei ani de la moartea în detenție a scriitorului disident Liu Xiaobo, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Ecou al Cartei 77 din Cehoslovacia „normalizată”, Carta 2008, al cărei principal autor a fost Liu, pleda pentru o viață trăită în adevăr. S-a dovedit acum, încă și încă o dată, că dictaturile comuniste trăiesc în și prin minciună.
Primele reacții ale Adminstrației Trump au fost de o naivitate consternantă. Președintele american s-a lăsat înșelat de minciunile debitate de dictatorul chinez. A vrut să creadă în asigurările liniștitoare oferite de Xi Jingping, a navigat, inabil și riscant, printr-un curent care s-a transformat în furtună.
______________
Citește și:
ALEGERI PREZIDENȚIALE ÎN SUA Bătălia Trump–Biden va fi pe muchie de cuțit
Cătălin Avramescu despre confruntarea Trump-Biden: Revoluție cu întârziere
______________
S-a ajuns la situația negării evidențelor, a propagării unor minciuni flagrante. O știm, în politică se minte adeseori. Dar a face din minciună un fundamental modus operandi este o performanță pe care Administrația Trump a realizat-o cu asupra de măsură.
Criza sistemului de sănătate a coincis cu dezbaterile din Partidul Democrat. Multe speranțe, mai ales în rândul tinerilor, au fost plasate în direcția candidatului Bernie Sanders. Pe măsură ce gafele și aberațiile administrației se întețeau, pendulul se apleca spre stânga.
Când Bernie a pierdut cursa pentru nominalizare, mulți susținători s-au simțit frustrați, revoltați, trădați. La polul opus, Trump a mizat și mizează pe un electorat presupus previzibil, chiar captiv.
Linșajul de la Minneapolis, brutalitatea criminală a șovinului polițist Chauvin, uciderea cu sânge rece a lui George Floyd, au declanșat o mișcare națională și internațională de condamnare a rasismului.
Președintele Trump nu și-a ascuns vreodată afinitățile și înclinațiile. „Naționalismul” de care el abuzează necontenit este esențial unul rasist.
Mișcarea „Black Lives Matter” își are rădăcinile în tensiunile și presiunile acumulate de-a lungul deceniilor. Sigur, au fost întreprinse reparații, dar ceea ce s-a văzut în milioane de locuințe a fost indescriptibilă oroare a linșajului.
Nu în Mississippi, să zicem, la începutul secolului XX, ci în Minnesota, în 2020. Dar, cum s-a remarcat în scrisoarea celor 150 de intelectuali luna aceasta în revista Harper’s, există un patrimoniu spiritual al democrației americane care trebuie aparat, nu anihilat.
Libertatea de gândire și cea de expresie nu pot fi încorsetate fără a vătăma țesutul însuși al acestei republici.
Asumarea trecutului este întotdeauna o experiență dificilă. Cu cât traumele au fost mai cumplite, cu atât mai anevoioasă este confruntarea lor. Dar, spre a relua formularea unei gânditoare germane, tăcerea are o funcție distructivă.
______________
Citește și:
ALEGERI PREZIDENȚIALE ÎN SUA Bătălia Trump–Biden va fi pe muchie de cuțit
Cătălin Avramescu despre confruntarea Trump-Biden: Revoluție cu întârziere
______________
Va reuși Joe Biden să dea glas așteptărilor celor care vor să-l vadă pe Trump plecat de la Casa Albă? Unii sunt de-acum sceptici în privința dorinței lui Biden de a reforma sistemul sănătății. Evident, candidatul democrat nu împărtășește izolațio-nismul lui Trump, este un atlantist convins.
După aproape patru ani de demagogie populistă, de narcisism histrionic, a sosit timpul normalității. Dar o normalitate de tip Hillary Clinton nu va găsi mulți susținători între cei care s-au radicalizat în acești ani.
Trump a adus în mainstream un limbaj și un comportament extremist. Răspunsul nu este însă anarhismul ori un alt radicalism utopic. Între timp, pandemia se agravează în Florida. Iar Donald Trump îl grațiază pe Roger Stone, așa cum Ion Iliescu l-a grațiat, în decembrie 2004, pe Miron Cozma...
Washington, DC, 13 iulie 2020
➔ Vladimir Tismăneanu este profesor de științe politice la Universitatea Maryland din SUA
